În 2019, Comisia Europeană și-a prezentat Pactul verde european, o viziune-umbrelă pentru tranziția Uniunii Europene către o economie neutră din punct de vedere climatic, modernă, eficientă din punct de vedere al resurselor și competitivă, precum și o societate corectă și prosperă. A fost și este o viziune ambițioasă și transformatoare, care reflectă urgența crizei climatice. Succesul său va depinde de un efort colectiv masiv din partea tuturor statelor membre ale UE. Țările membre ale Parteneriatului estic al UE sunt parteneri fireștii în această transformare.

Pe măsură ce avântul din regiune crește, în ciuda provocărilor COVID-19, Moldova face eforturi pentru un viitor mai verde și mai durabil.

MOLDOVA

Bogată în soluri fertile, agricultura este un pilon al economiei Moldovei. Aproximativ 57% din populație trăiește în zonele rurale, iar mai mult de o treime din aceasta este angajată în creșterea culturilor agricole și a animalelor. Agricultura contribuie cu aproximativ 10% la PIB și reprezentă aproximativ 45% din totalul exporturilor.

Schimbările climatice duc la condiții meteorologice extreme în comunitățile rurale, orașele și municipiile din Moldova. Țara prognozează că, dacă nu se iau măsuri de atenuare și adaptare, pierderile provocate de încălzirea globală și evenimentele meteorologice extreme vor ajunge la 1,3 miliarde de dolari anual până în 2050.

Guvernul a luat măsuri. Ca o reflectare a angajamentului său, în luna martie, Moldova a devenit a patra țară, împreună cu Insulele Marshall, Norvegia și Surinam, care a prezentat Contribuția Națională Determinată revizuită către secretariatul CONUSC.

Conform noului lor angajament, Republica Moldova s-a angajat să reducă necondiționat emisiile de gaze cu efect de seră cu 70% sub nivelul din 1990 până în anul 2030, ambiție majorată de la 64 și 67%, prevăzute în prima sa CND din 2015. Dacă va beneficia de sprijin tehnic, financiar și tehnologic, țara vizează o reducere de 88% a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030.

Ca obiectiv final, Moldova aspiră să ajungă la neutralitate climatică până în 2030.

Pe lângă o CND mai ambițioasă, cu sprijinul EU4Climate, Republica Moldova elaborează acum o strategie actualizată de dezvoltare a emisiilor reduse către 2050, care să abordeze emisiile din sectoarele energiei, industriei, agriculturii, deșeurilor și silviculturii.

Se lucrează la îmbunătățirea legislației în sectorul deșeurilor pentru a combate depozitarea ilegală și a promova reciclarea. O listă de verificare pentru proiectele de investiții în sectorul deșeurilor, în ceea ce privește impactul climatic, a fost elaborată, sprijinind angajamentul de a reduce emisiile din sectorul deșeurilor cu 38% până în 2030.

În același timp, țara transpune legislația europeană privind clima și energia în legislația națională, ceea ce esențial pentru îndeplinirea angajamentului său de reducere a emisiilor. Aceasta a inclus analize ale decalajelor dintre legile și reglementările existente în Moldova referitoare la schimbările climatice și cele ale UE.

Țara își fortifică, de asemenea, capacitățile de măsurare, raportare și verificare emisiilor.

Un Plan Național de Adaptare este în curs de actualizare pentru a implementa componenta de adaptare a Contribuției Naționale Determinate.

„Suntem mândri că Republica Moldova a fost a patra țară din lume care a elaborat și a transmis Contribuția Națională Actualizată secretariatului CONUSC. Pentru a atinge noile obiective mai ambițioase de reducere a emisiilor, Moldova trebuie să tindă spre o dezvoltare neutră din punct de vedere climatic”.

– Ministrul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, Ion Perju, la 5 martie 2020.

Privind înainte

Potrivit Organizației Meteorologice Mondiale, lumea ajunge la finalul celui mai cald deceniu înregistrat vreodată. Odată cu creșterea fenomenelor meteo extreme, este în creștere și miza. CND-urile oferă un plan pentru acțiunea climatică care poate stimula creșterea economică, transformarea tehnologică, crearea de locuri de muncă și abordarea inegalităților sociale cheie.

De fapt, multe țări le folosesc pentru a lansa o recuperare verde după COVID-19.

Cu toate acestea, CND-urile nu pot singure să rezolve toate problemele, iar țările trebuie să-și calibreze obiectivele la acțiuni: să reducă utilizarea combustibililor fosili, să depună eforturi pentru o dezvoltare cu emisii reduse și să pună presiune amplă pentru adaptare și reziliență climatică. Ambiția este necesară acum mai mult ca oricând, din toate colțurile globului.

***

Finanțat de Uniunea Europeană și implementat de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare, Proiectul EU4Climate este dedicat țărilor din Parteneriatul Estic al UE - Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Moldova, Georgia și Ucraina - pentru a dezvolta și implementa politici de perspectivă în sprijinul acțiunii climatice.

Începând cu 2019, inițiativa oferă sprijin intens țărilor din regiune pentru a-și dezvolta promisiunile climatice (cunoscute sub denumirea de Contribuții Naționale Determinate sau CND) în baza Acordului de la Paris, intensificând acțiunea și ambiția către o dezvoltare rezilientă și cu emisii reduse.

Aflați mai multe despre acțiunile climatice ale Moldovei și Armeniei pe site-ul EU4Climate.

Aflați mai multe despre promisiunea climatică a PNUD, în sprijinul a 115 țări din întreaga lume.

Sursa: PNUD Climate