Proiectul EU4Climate, finanțat de Uniunea Europeană și implementat de PNUD, va acorda asistență la transpunerea acquis-ului comunitar în domeniu climei în legislația națională. Republica Moldova s-a angajat să transpună în legislația națională o serie de directive europene în domeniul climei, la momentul semnării Acordului de Asociere cu UE în 2014 și prin aderarea la Tratatul Comunității Energetice, în 2010.

Experții contractați de EU4Climate și Secretariatul Comunității Energetice au elaborat un set de recomandări privind armonizarea legislației și planul de acțiuni pentru aceasta. Propunerile au fost prezentate la 27 mai într-o videoconferință. Prima prioritate este transpunerea în legislaţia naţională a Regulamentului UE privind gazele fluorurate, cunoscute și ca Gaze-F, utilizate în aparatele de răcire și în refrigeratoare. Fiind înlocuitori ai substanțelor care diminuează ozonul, gazele-F nu afectează stratul de ozon și sunt eficiente energetic, însă au un potențial de încălzire globală foarte înalt. Odată emise, acestea pot rămâne în atmosferă mii de ani.

Alte priorități țin de transpunerea directivelor privind Sistemul european de comercializare a emisiilor de gaze cu efect de seră (EU ETS) și a celei privind substanțele care depreciază stratul de ozon. Termenul limită pentru transpunerea legislaţiei privind EU ETS este anul 2022. În UE, sistemul a fost lansat în 2005 și stabilește limite de emisii pentru fabrici, centrale electrice sau alte instalații. Companiile pot vinde „economiile” de emisii sau, dimpotrivă, cumpăra drepturi suplimentare de a emite gaze cu efect de seră de la alte companii. Dacă are loc depăşirea limitei admisibile de emisii, companiile sunt penalizate. Înainte de a purcede la transpunerea Directivei respective, experții recomandă efectuarea unui studiu privind fezabilitatea EU ETS în Republica Moldova, pentru a avea certitudine că beneficiile sunt mai mari decât costurile de implementare şi întreţinere. Din cele 16 dispoziții ale Directivei 2003/87/EC necesare pentru punerea în aplicare a prezentei recomandări, doar două dispoziții (Anexa I și Anexa II) au fost transpuse în legislația națională până acum. Secretariatul Comunității Energetice, de asemenea, sprijină acest demers prin realizarea un studiu privind proiectarea prețurilor de carbon în Comunitatea Energetică. Recomandările studiului vor fi făcute publice până la sfârșitul acestui an.

„Transpunerea deplină a aquis-ului comunitar în legislația națională va facilita atingerea obiectivelor Contribuției Naționale Determinate la Acordul de la Paris privind Reducerea Emisiilor de Gaze cu Efect de Seră. Republica Moldova s-a angajat să reducă către anul 2030 cu 70% emisiile de GES față de anul 1990”, a declarat secretarul de stat în cadrul Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și a Mediului, Maxim Popov.

Peter Michalko, ambasadorul UE în Republica Moldova, a menționat: „UE este lider în lupta împotriva schimbărilor climatice și ecologizării economiei. Cu Pactul Verde European, UE a elevat și mai mult ambițiile climatice și va oferi cetățenilor săi cele mai înalte standarde, respectând și protejând mediul înconjurător. Sunt mândru să constat că Republica Moldova urmează exemplul UE, ceea ce consolidează parteneriatul deja solid al Acordului de asociere. Transpunerea legislației UE în Republica Moldova este o deschidere de noi perspective și oportunități; cel mai important, este că deja are loc îmbunătățirea calității vieții cetățenilor. Criza COVID-19 a perturbat economia mondială, și un model economic mai ecologic și durabil pare acum foarte necesar. Republica Moldova, cu sprijinul UE, se pregătește să accelereze dezvoltarea cu emisii reduse și rezistentă la schimbările climatice. Acest lucru este foarte oportun și, cu siguranță, va ajuta la depășirea crizei și va permite economiei să prospere. Protejarea mediului și combaterea schimbărilor climatice este o misiune globală, care s-a dovedit a fi o provocare. Sunt convins că împreună suntem mai puternici și vom reuși!”.

De asemenea, urmează a fi elaborat Planul Național în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice. Scopul acestui plan este de a integra procesele de planificare energetică și climatică a țării într-un singur document, pentru a oferi o abordare coordonată pentru dezvoltarea cu emisii reduse de carbon. Acesta urmează să fie prezentat Secretariatului Comunității Energiei în octombrie 2020, în urma consultărilor naționale, regionale și internaționale.

Directorul Secretariatului Comunității Energetice, Janez Kopač, a declarat: „Este extrem de important ca Moldova să rămână pe acest traseu, în ciuda crizei COVID-19. Planul de acțiuni prezentat astăzi va ghida Moldova în modernizarea politicilor sale climatice și energetice în primul rând în beneficiul cetățenilor săi. În calitate de Secretariat al Comunității Energetice, ne angajăm pe deplin să sprijinim Moldova în aceste eforturi, în special în contextul dezvoltării Planului Național de Energie și Climă pentru 10 ani. În acest sens, dorim, de asemenea, să ne exprimăm aprecierea față de Moldova pentru că a fost prima țară membră a Comunității Energetice și a patra țară din lume care a depus Contribuția Națională Determinată actualizată. Diversele procese de planificare în domeniile climei și a energiei, atunci când sunt aliniate corespunzător, vor putea direcționa tranziția energetică cu emisii reduse de carbon”.

„Chiar dacă pandemia pune stăpânire pe întregul glob, schimbările climatice rămân a fi o amenințare și, prin urmare, ar trebui să fie în topul priorităților. Anul 2020 a fost declarat Anul Acțiunii Climatice, un an în care mai putem schimba lucrurile. PNUD e mândru de parteneriatul cu UE, inclusiv Tratatul energetic al UE, pentru a sprijini Moldova în evaluarea angajamentelor și restanțelor de transpunere a Acquis-ului comunitar, precum și pentru a avansa în elaborarea foii de parcurs pentru cadrul legal”, a declarat Reprezentanta Rezidentă PNUD în Moldova, Dima Al-Khatib.

***

Cu un buget total de 8,8 mln Euro, Proiectul EU4Climate, se desfășoară în perioada 2019-2022 și are următoarele componente: (i) actualizarea Contribuțiilor Naționale Determinate la Acordul de la Paris; (ii) elaborarea strategiilor naționale de dezvoltare cu emisii reduse către anul 2050; (iii) introducerea și consolidarea cadrului de monitorizare, raportare și verificare a emisiilor de gaze cu efect de seră; (iv) alinierea la acquis-ul comunitar în domeniul climei; (v) integrarea dimensiunii de climă în documentele de politici sectoriale, creșterea gradului de conștientizare și elaborarea ghidurilor sectoriale pentru implementarea Acordului de la Paris; (vi) atragerea de investiții în domeniul schimbărilor climatice; (vii) o mai bună planificare a adaptării la schimbările climatice.