În 132 de ani de măsurări, clima Republicii Moldova s-a încălzit cu 1.2°C, dezastrele naturale induse de climă, precum înghețuri, grindină și secete, fiind înregistrate tot mai frecvent și cu regularitate. Acestea generează anual pierderi economice de peste 120 de milioane de dolari sau cca 2% din Produsul Intern Brut.

Actualele politici de atenuare a schimbărilor climatice nu sunt suficiente pentru a menține încălzirea globală în limitele setate prin Acordul de la Paris, de 2°C față de nivelul pre-industrial, fără să mai vorbim de 1,5°C, într-un scenariu mai optimist. Menținerea trendului actual ar duce la o încălzire globală de 3,3°C, iar dacă nu s-ar întreprinde nimic, atunci temperatura globală ar crește cu 4,8°C către finele secolului.

Mediul și schimbarea climei au fost recunoscute ca priorități ale politicilor de dezvoltare prin cadrul strategic al țării, subliniind nevoia de a acționa pentru toată lumea – Guvern, companii private, cetățeni simpli – pentru a asigura un mediu sănătos. Potrivit Strategiei de Dezvoltare cu Emisii Reduse (SDER) până în 2030, Republica Moldova intenționează să-și reducă necondiționat emisiile de gaze cu efect de seră cu până la 67% față de anul 1990. Angajamentul ar putea crește până la 78% în cazul în care țara ar avea acces la sprijin financiar extern la costuri reduse, transfer de tehnologii și cooperare tehnică.

Țintele de atenuare setate în Prima Contribuție Națională Determinată (CND) ar putea fi atinse prin realizarea a 22 de acțiuni de atenuare adecvate la nivel național (în engl.: NAMA), 12 dintre acestea fiind incluse pentru obținerea finanțării în registrul NAMA al Convenției-cadru a Organizației Națiunilor Unite pentru schimbarea climei (CONUSC), ratificată de Republica Moldova în 1995.

Așa cum în Republica Moldova 68% din emisiile totale de gaze cu efect de seră la nivel național provin din sectorul energetic, cinci NAMA se referă direct la acesta și au un potențial total de reducere de circa 730 kt CO2. Printre acestea se numără:

  • construcția a 40 de centrale termo-electrice mici cu capacitatea totală de 20 MW;
  • instalarea a peste 13 mii de pompe de căldură, care ar duce la reducerea cu cca 37% a consumului anual de energie;
  • cultivarea salciei energetice în calitate de biocombustibil pe o suprafață de 20 mii ha, ceea ce va reduce cu 3,55% cererea anuală pentru combustibili fosili;
  • trecerea la iluminarea eficientă energetic, care ar genera economii anuale de 64 mln euro;
  • instalarea a peste 316 mii de panouri solare pentru încălzirea apei, care ar genera economii de 32 mln m3 de gaze naturale și 146 mln kW/ anual.
Cu sprijinul Ministerului Educației, Proiectul Energie și Biomasă în Moldova, finanțat de Uniunea Europeană și implementat de PNUD, a încurajat trei școli vocaționale din Orhei și Florești să introducă o nouă disciplină – „Plantele energetice, sursă de energie regenerabilă” încă în anii 2015-2016, răspunzând astfel cererii de specialiști noi în sectorul energetic

Toate NAMA au fost elaborate cu sprijinul Programului de fortificare a capacităților în domeniul dezvoltării cu emisii reduse, finanțat de UE și implementat de PNUD. Totodată, a fost creat și aprobat Sistemul Național de Măsurare, Raportare și Verificare (MRV) a emisiilor de gaze cu efect de seră, care permite colectarea informațiilor comprehensive asupra evoluției emisiilor și raportarea lor către CONUSC.

PNUD consideră că atenuarea impactului schimbărilor climatice stă la baza dezvoltării pe termen lung a țării. Din acest motiv, a fost elaborat un mecanism de coordonare a activităților de adaptare la schimbărilor climatice, de rând cu două strategii sectoriale – pentru domeniul sănătății și cel forestier. Acestea au fost elaborate cu sprijinul Proiectului Suport pentru procesul național de planificare a adaptării Republicii Moldova la schimbările climatice, Moldova fiind una dintre puținele țări din afara Uniunii Europene care a aderat la Sistemul european de alerte meteo, www.meteoalarm.eu.

Cu sprijinul Proiectului EU4Climate, lansat recent, Moldova va elabora cea de-a doua CND, mai ambițioasă. Proiectul, finanțat de UE și implementat de PNUD, va contribui la cadrul legal și de politici, la fortificarea capacităților instituționale și îmbunătățirea mecanismelor de coordonare. De asemenea, PNUD va contribui (prin Fondul Verde pentru Climă (GSF) la elaborarea celui de al doilea Plan Național de Adaptare – NAP2) la măsuri de adaptare în sectoarele forestier, resursele de apă, energie, sănătate și transport, precum și la fortificarea capacităților și îmbunătățirea mecanismelor de coordonare. În paralel, se desfășoară câteva proiecte investiționale cu caracter demonstrativ în domeniul infrastructurii acvatice, fiind planificată construcția rezervoarelor pentru irigare de mici dimensiuni în zonele rurale.

Unele abordări folosite în Republica Moldova în cadrul Programului de fortificare a capacităților în domeniul dezvoltării cu emisii reduse pot fi replicate în alte țări sau regiuni. Este important să existe continuitate între proiectele deja implementate și cele nou-lansate.

De asemenea, este importantă conștientizarea largă a urgenței de a acționa atât la nivel local, național, cât și global, de rând cu consolidarea capacităților instituționale.

Chiar dacă Republica Moldova este o țară cu o economie mică și în tranziție, cu o contribuție istorică redusă la încălzirea globală, sprijinul comunității internaționale este crucial pentru realizarea NAMA prioritare și atingerea țintelor sale ambițioase de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, respectiv în creșterea rezilienței climatice prin activități eficiente de adaptare.

Icon of SDG 13

Descoperă

Se încarcă…

PNUD În lume

Ești la PNUD Moldova 
Mergi la Oficiul central PNUD