Cum transformăm împreună oraşul nostru în unul prietenos oamenilor şi naturii? Cum reamenajăm străzile, astfel încât ele să devină prietenoase automobiliştilor, cicliştilor şi pietonilor? Care sunt soluţiile tehnologice pentru a administra eficient resursele oraşului şi a îmbunătăţi serviciile publice? Digitalizarea serviciilor administrative, extinderea transportului ecologic, promovarea tehnologiilor care reduc nivelul de CO2 pot fi o realitate pentru Chişinău.

Acestea au fost subiectele dezbătute de experţi în urbanism, reprezentanţi ai companiilor din sectorul tehnologiilor informaţionale şi telecomunicaţii, reprezentanţi ai proiectelor de dezvoltare, activişti civici şi locuitori ai capitalei, la Social Good Summit. Evenimentul s-a desfășurat pe 26 septembrie 2018, fiind la cea de-a patra ediție. Social Good Summit este organizat de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), în parteneriat cu proiectul său Green City Lab, finanțat de Facilitatea Globală de Mediu (GEF).

Chișinău poate deveni un oraș funcțional și accesibil

„Un oraș pentru oameni întrunește patru caracteristici. În primul rând, este un oraș plin de viață, viață care se vede în stradă, prin circulație, mișcare. Este un oraș sigur, prin prezența oamenilor în stradă, care merg pe jos. Este un oraș durabil, care adoptă transportul verde, ecologic. Este un oraș sănătos, care predispune la mișcare”, afirmă Victor Chironda, activist civic.

Potrivit lui Chironda, Chișinăul are toate șansele să devină un oraș funcțional până în anul 2050, cu zone de locuit, agrement, birouri, între care oamenii să circule pe bulevarde. Pentru aceasta, e nevoie de a crea un plan de reamenajare a străzilor și un fond municipal în care să fie acumulate venituri din parcări, taxe locale, amenzi și finanțări externe. Fondurile respective ar trebui alocate pentru finanțarea lucrărilor de reproiectare și reconstrucție a străzilor.

Un oraș prietenos este totodată un oraș accesibil pentru toți oamenii, susține Victoria Boțan de la Asociația „Motivație”: „Chișinăul accesibil pentru toți poate deveni o realitate. Pentru aceasta, atunci când construim spații noi, le putem testa funcționalitatea implicând persoane cu diferite tipuri de dizabilități, părinți cu copii în cărucioare, cicliști. Doar așa putem ajunge la un design universal, adică confortabil pentru toți”.

Victoria spune că persoanele cu dizabilități devin tot mai vizibile, pe măsură ce sunt create condițiile necesare pentru ca ei să circule liber.

Ana Cazacu, ciclistă și deținătoarea medaliei competiţiei internaţionale de triatlon „Ironman”, relatează că i-a fost dificil să se antreneze pentru cursa de ciclism: „Chișinăul nu favorizează mersul pe biciclete. Șoferii sunt nerespectuoși, mă claxonează, ironizează, uneori îmi taie calea. Sunt nevoită să accelerez ca să scap de câinii agresivi.”

Cicliștii trebuie să participe la evenimente, în număr cât mai mare, pentru a convinge autoritățile că vocile lor trebuie auzite, este de părere Ana.

Participarea poate face diferența

„Noi am făcut un experiment și am vrut să vedem în ce măsură se respectă orarul de circulație a transportului public și am constatat că aceasta se întâmplă doar în 12% din cele apr. 400 cazuri monitorizate. În mai mult de jumătate din cazuri, se întârzia cu peste trei minute și aceste date sunt foarte optimiste”, afirmă Cristina Voroneanu, membră a grupului de inițiativă „Primăria Mea”. Cristina consideră că transportul public poate deveni o prioritate pentru autorități, dacă oamenii își vor exprima nemulțumirea, dar și vor contribui cu idei.

PNUD va elabora o platformă online de participare civică a chișinăuienilor. Laboratorul Inovațional Green City Lab, care va fi creat de PNUD și va deservi municipiul Chișinău, va stimula investițiile pentru dezvoltarea urbană ecologică cu emisii reduse de carbon.

Green City Lab: inovații verzi pentru un oraș durabil

În următorii cinci ani, vor implementate mai multe proiecte demonstrative. Printre acestea, se numără: stații de alimentare a automobilelor electrice instalate pe principalele trasee urbane, palmieri solari de generare a energiei electrice din surse regenerabile, staţii de colectare a PET-urilor ș.a.

„Noi trebuie să participăm la dezvoltarea orașului nostru. Orașele sunt pentru oameni, nu pentru asfalt sau pentru automobile. Laboratorul nostru va încerca să animeze mai multe sectoare, mobilitatea urbană, managementul deșeurilor și eficiența energetică, punând oamenii în centrul dezvoltării urbane”, afirmă Alexandru Rotaru, manager de proiect la PNUD Moldova.

„Smart City” înseamnă un oraș viu, un oraș-platformă

Institutul pentru Politici și Reforme Europene a prezentat un concept modern de mobilitate urbană favorabil dezvoltării infrastructurii de transport public și a pistelor de cicliști. Asociația Companiilor TIC a promovat conceptul de digitalizare a serviciilor publice obligatorii pentru orașele „smart”.

Reprezentanții sectorului privat au venit cu soluții de dezvoltare a unui oraș inteligent, pentru oameni.

Cei de la Orange Moldova au prezentat idei pentru un spațiu public inteligent: gestionarea iluminatului stradal prin senzori și detectoare de mișcare și „flux vision”, adică statistici despre mobilitate în timp real, pentru a ține cont de ele la optimizarea rețelelor de transport public sau de magazine și centre comerciale.

Compania Dekart propune un sistem de tichete electronice în transportul public, care a fost deja pilotat în Odesa.

Jumătate din populaţia din satele R. Moldova va migra până în 2030 în oraşe. Influxul de noi rezidenți se va resimţi mai cu seamă în Chișinău, acesta urmând să găzduiască peste 50% din toată populația urbană a ţării, până în 2030, ceea ce va spori presiunea asupra infrastructurii și serviciilor, creând în același timp provocări considerabile de ordin social și de mediu.