Acordarea unui venit de bază temporar (VBT) în special pentru sutele de milioane de femei din țările în curs de dezvoltare ar putea preveni creșterea sărăciei și extinderea inegalităților de gen în timpul pandemiei de COVID-19, potrivit unui nou raport al Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), publicat astăzi.

Femeile au fost mai afectate de pandemie în comparație cu bărbații, pierzându-și veniturile, locurile de muncă și preluând un volum mai mare din munca neremunerată. Asigurarea unui venit de bază temporar ar putea oferi securitate financiară pe termen scurt, deschizând calea pentru viitoarele investiții care abordează inegalitatea sistematică de gen, conform constatărilor PNUD, publicate în ajunul Zilei Internaționale a Femeii.

Implementarea schemei VBT la scară largă, propusă de PNUD, arată că o investiție lunară de 0,07% din PIB-ul țărilor în curs de dezvoltare sau PPP (paritatea puterii de cumpărare) în valoare de 51 miliarde de dolari ar putea oferi securitate financiară fiabilă pentru 613 de milioane de femei de vârste apte de muncă care trăiesc în sărăcie, asigurându-le minimumul de existență și atenuând presiunile economice cu care se confruntă zi de zi.

O alocație bugetară nominală acordată în următoarele șase luni femeilor în situații de criză le va ajuta pe acestea din urmă să preia controlul financiar asupra propriilor vieți.

„Guvernele pot adopta asemenea măsuri imediat, redirecționând doar 0,07 la sută din PIB-ul lor în fiecare lună către femeile care se confruntă cu situații socio-economice grave, un venit lunar de bază fiind în măsură să le asigure supraviețuirea în aceste vremuri fără precedent”, a declarat Achim Steiner, administratorul PNUD. „Beneficiile unei astfel de investiții sunt evidente. Ea ar putea ajuta femeile și familiile acestora să depășească șocul generat de pandemie și, totodată, ar abilita femeile să ia decizii independente cu privire la bani, mijloace de trai și alegeri de viață".

Venitul de bază temporar, propus de PNUD, nu este o măsură unică de urgență, ci permite extinderea listei persoanelor care se califică pentru acest gen de suport. De exemplu, atunci când se ridică pragul pentru a include liniile de vulnerabilitate, schema acoperă 1,32 miliarde de femei, iar costurile pentru aceste intervenții se ridică la 134 miliarde de dolari (PPP), sau 0,18 la sută din PIB. O extindere și mai mare, pentru a acoperi toate cele 2 miliarde de femei din țările în curs de dezvoltare, va costa 231 miliarde de dolari (PPP) sau 0,31% din PIB.

Autorii raportului atenționează că guvernele ar trebui să acționeze cât mai rapid, pentru ca femeile să poată accesa sistemele de protecție socială, asta deoarece criza a afectat femeile în mod disproporționat, în comparație cu bărbații.

Locurile de muncă deținute de femei în întreaga lume tind să fie mai puțin plătite sau neplătite, în general. Adesea femeile nu beneficiază de protecție socială, nu dispun de protecție socială și sunt antrenate predominant în sectoarele închise din cauza măsurilor de restricție cauzate de pandemie, cum ar fi munca de îngrijire și servicii.

Femeile au preluat, de asemenea, o cotă mai mare a muncii neremunerate, au fost excluse tot mai mult din rândurile angajaților și s-au confruntat cu o creștere a violenței domestice, cu situații în care trebuie să rămână în izolare în case nesigure.

Autorii raportului susțin că dincolo de sprijinirea femeilor pentru a accesa servicii și produse de care au nevoie zilnic, acordarea unui VBT poate reduce decalajul dintre bărbații și femeile care trăiesc în sărăcie, oferindu-le femeilor independență economică și echilibrând controlul resurselor economice din gospodărie.

„Inegalitatea de gen persistă prin veniturile disproporționate și diviziunea inegală a muncii și, deși VBT nu este o soluție completă, acesta le va ajuta femeilor să își aibă opțiuni imediate, în contextul acestei crize”, a declarat Raquel Lagunas, directoarea Echipei Integrarea de gen a PNUD. „VBT oferă o perioadă de stabilitate economică, astfel încât femeile să își poată organiza modul de viață în așa fel încât acesta să se potrivească cu propriile interese și nevoi și să le permită să participe mai activ în schimbările sociale”.

Milioane de femei lucrează în sectorul informal sau îndeplinesc munci neremunerate, adesea fiind principalii îngrijitori pentru copii și persoanele în etate. Chiar dacă țările lor au sisteme de protecție socială, ele pot rămâne în afara acestora, pentru că nu se califică pentru acest gen de suport.

VBT pentru femei nu este un panaceu în sine, scriu autorii. Sistemele de acest gen trebuie să fie însoțite de transformări la nivel instituțional pentru a consolida protecția, spune economistul-șef al PNUD.

„Multe dintre țările în care am calculat acest venit nu au sisteme adecvate de protecție socială, asigurări de șomaj sau transferuri bănești care să includă femeile vulnerabile, deci noi nu doar analizăm această măsură provizorie pentru a proteja femeile în timpul pandemiei, ci și lucrăm cu guvernele pentru a investi în protecția socială, care trebuie să însemne mai mult decât angajarea”, a declarat George Gray Molina, șeful pe implicare strategică pe politici și economistul-șef al PNUD.

VBT-ul propus nu este un substituent, ci un sistem adițional care vine să completeze politicile globale deja existente și, respectiv, trebuie însoțit de măsuri pe termen lung care să vizeze schimbările structurale, cum ar fi legislația și abordarea normelor sociale discriminatorii.

PNUD este liderul socio-economic al sistemului ONU cu privire la recuperarea după COVID-19 și implementează strategii de redresare socială și economică în țările din întreaga lume. Aceasta include activitatea PNUD de sprijinire a țărilor pentru a extinde sau introduce măsuri noi aferente VBT și alte scheme de protecție socială. PNUD lucrează cu partenerii pentru a se asigura că egalitatea de gen este o parte integrantă a eforturilor de combatere a COVID-19.