Limbajul utilizat în hotărârile judecătorești este deseori complicat și greu de înțeles. Documentele abundă de prevederi și reglementări legale, care nu ajută neapărat la argumentarea/motivarea deciziei luate.

De cele mai multe ori, probele prezentate sunt enumerate, fără a fi analizate. Deseori, deciziile parafrazează declarațiile martorilor, fără a stabili relația dintre diverse părți ale declarațiilor sau probelor, cum ar fi coroborare sau inconsistențe. Atunci când apreciază probele, judecătorii se limitează uneori la fraze standard, precum „instanța apreciază critic declarația martorului X”, în loc să abordeze particularitățile unei probe și să ofere argumente pentru aprecierea acesteia.

Iată câteva din constatările studiului „Elaborarea hotărârilor judecătorești și instruirea privind redactarea textelor juridice în Republica Moldova”, elaborat în cadrul unui proiect finanțat de Ambasada SUA și implementat de PNUD Moldova, în parteneriat cu Institutul Național al Justiției (INJ). Raportul a fost prezentat pe 7 aprilie 2021 la o întrunire online, la care au participat peste 50 de reprezentanți ai sistemului judiciar, partenerilor de dezvoltare și mediului academic.

Studiul a fost elaborat de expertul internațional Holger Hembach, în baza analizei a zeci de decizii și hotărâri judecătorești, precum și a interviurilor cu judecători, procurori, audienți INJ ș.a.

„Acest raport va fi de ajutor atât tinerilor specialiști, cât și magistraților, pentru ca actul de justiție să fie înțeles de oameni”, a afirmat Alexandru Pleșca, Secretar de stat, Ministerul Justiției al Republicii Moldova.

Deficiențele detectate în raport se datorează în mare parte lipsei instruirii formale cu privire la redactarea textelor juridice, dar și volumului mare de lucru al judecătorilor.

Din 2007, Institutul Național al Justiției a fost abilitat să ofere instruire inițială și continuă procurorilor și judecătorilor. Recent, cu sprijinul PNUD și al Ambasadei SUA, INJ și-a schimbat metodologia. Instruirea inițială este acum realizată în baza simulărilor de procese de judecată, în decursul cărora audienții înmatriculați la INJ își asumă roluri de judecători, procurori, etc., sub îndrumarea practicienilor, în special judecători și procurori.

„Acest raport contribuie la reformarea procesului de studii, fiindcă oferă date valoroase, care reflectă realitatea de la momentul efectuării interviurilor. Acum, procesul de instruire se bazează pe simulări de procese în proporție de 85%, în timp ce în 2015-2016 această rată era de 5%”, afirmă Diana Scobioală, directoare a Institutului Național al Justiției.

Autorul studiului recomandă un curs separat privind redactarea textelor juridice, care să se axeze mai degrabă pe coerență și stil de redactare, decât pe formalitățile hotărârilor sau ale altor decizii legale.

Raportul mai sugerează crearea unui grup de lucru care să abordeze practica curentă de redactare a hotărârilor și modalitățile de îmbunătățire. Acestea din urmă ar trebui să se regăsească într-un set de recomandări privind modul de redactare a hotărârilor, în conformitate cu cadrul legal din Republica Moldova, care ulterior să fie aprobate de Curtea Supremă de Justiție, printr-un aviz.

Institutul Național al Justiției este partener strategic al PNUD și Guvernul SUA, care a beneficiat de-a lungul timpului de asistență pentru modernizarea procesului de selectare a audienților și de formare profesională a viitorilor judecători și procurori. Totodată, sediul INJ a devenit accesibil pentru persoanele cu dizabilități.