Un nou raport global lansat de PNUD arată că, înainte de lovitura pandemiei de COVID-19, s-au înregistrat progrese în combaterea sărăciei, potrivit Indicelui Sărăciei Multidimensionale (ISM), care înseamnă nu numai venituri, ci și accesul la apă potabilă, educație, electricitate, alimente și alți șase indicatori. Acum, acest progres este în pericol.

Datele publicate de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) și Inițiativa Oxford pentru Sărăcie și Dezvoltare Umană (OPHI) constată că 65 din 75 de țări analizate și-au redus semnificativ nivelul sărăciei multidimensionale, între anii 2000 și 2019.

„COVID-19 are un impact profund asupra dezvoltării. Toate aceste date de dinainte de pandemie sunt un mesaj de speranță. Istoriile de succes din trecut despre modul de reducere a multiplelor fețe ale sărăciei acum ne arată cum ne putem recupera și îmbunătăți viața a milioane de persoane,” afirmă Sabina Alkire, Directoarea OPHI de la Universitatea Oxford.

Abordarea sărăciei multidimensionale într-o lume post-COVID-19

Deși nu sunt disponibile date pentru a măsura amplificarea sărăciei multidimensionale la nivel mondial după pandemie, simulările pentru 70 de țări în curs de dezvoltare, bazate pe impactul anticipat al virusului doar asupra a două componente ale ISM global - nutriție și frecvență școlară - sugerează cât de mare ar putea fi impactul crizei, dacă aceasta nu este combătută.

Experții au simulat trei scenarii, în care 10, respectiv 25% și 50% dintre persoanele care sunt multidimensional sărace sau vulnerabile devin subnutrite, iar jumătate din copiii cu vârsta de școală primară nu mai frecventează școala. În aceste condiții, nivelul sărăciei ar putea regresa la cel de acum 8-10 ani.

„COVID-19 este cea mai recentă criză care a lovit întreaga lume, iar schimbările climatice nu fac decât să anticipeze alte crize. Fiecare din ele îi va afecta pe cei săraci în numeroase moduri. Mai mult decât oricând, trebuie să depunem eforturi pentru a combate sărăcia, dar și vulnerabilitatea la sărăcie, sub toate formele sale. Iată de ce Indicele Sărăciei Multidimensionale este atât de important", susține Pedro Conçeicão, Directorul Oficiului PNUD pentru Dezvoltare Umană.

Moldova, marcată de disparitățile urban-rural

Valoarea ISM pentru Republica Moldova este 0,004, conform ultimelor date disponibile din 2012. Cel mai mare impact pentru sărăcia multidimensională îl are nivelul de trai, urmat de educație și sănătate. Moldova este poziționată drept una dintre cele mai sărace țări din regiune, cu inegalități între zonele urbane și rurale în accesul la educație și servicii.

Potrivit Biroului Național de Statistică din Moldova (BNS), rata sărăciei absolute a constituit 23% în 2018, în scădere cu 4,7 puncte procentuale față de 2017 (Indicatorul ODD 1.2.1). În același timp, rata sărăciei extreme a fost de 8,7%.

PNUD Moldova susține Biroul Național de Statistică pentru a produce un ISM local, care va fi lansat în curând și care ia în considerare contextul țării și particularitățile dimensiunilor sărăciei din Moldova.

Pe măsura înaintării crizei COVID-19, se amplifică și efectele negative pe multiple dimensiuni, în special pentru grupurile vulnerabile.

PNUD Moldova efectuează, în numele Echipei de țară a ONU din Moldova, o evaluare minuțioasă a impactului socioeconomic al crizei, care va face radiografierea vulnerabilităților.

Abordarea fiecărei provocări necesită soluții complexe, care să țintească dincolo de creșterea veniturilor. Acest lucru este valabil mai ales în lumina activității PNUD, care încurajează societățile să profite de ocazia de a regândi parcursul dezvoltării și să reconstruiască mai durabil în era post-COVID.

Accesați datele și publicația integrală: https://hdr.undp.org/en/2020-mpi