ONU setează un plan de recuperare socială și economică după COVID-19

Ca răspuns la dezechilibrarea economiilor țărilor și creșterea șomajului, ONU elaborează planuri naționale de redresare socială și economică, care susțin eforturile OMS de redresare a sistemelor de sănătate.

27 April 2020

Foto: Ion Buga

Ca răspuns la dezechilibrarea economiilor țărilor și creșterea șomajului, ONU elaborează planuri naționale de redresare socială și economică, care susțin eforturile OMS de redresare a sistemelor de sănătate.

Fără măsuri urgente de răspuns care să abordeze impactul social și economic al pandemiei COVID-19, pierderile globale vor escalada. În următorii ani această situație va pune în pericol viețile oamenilor și mijloacele de trai ale acestora, se arată într-un nou raport al Organizației Națiunilor Unite.

Apelul vine în contextul Cadrului ONU pentru răspunsul socio-economic imediat la COVID-19. În calitate de agenție ONU responsabilă de coordonarea eforturilor de analiză a impactului și mecanismelor de recuperare socio-economică, Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) va sprijini echipa Coordonatorilor Rezidenți ONU, echipele de țară ONU, pentru a asigura unitate în acțiune.

Echipele de țară ale ONU, care acoperă 162 de țări și teritorii, vor implementa acest plan de recuperare în următoarele 12-18 luni, sub conducerea Coordonatorilor Rezidenți ai ONU (CR), fiind susținute de PNUD, și vor folosi toate resursele ONU la nivel local și global, într-un răspuns integrat.

„Pe termen lung impactul social și economic al acestei crize va fi unul profund. Acesta este motivul pentru care ne-am angajat să coordonăm răspunsul socio-economic al ONU în țările în care activăm, la solicitarea Secretarului General al ONU, în parteneriat cu entitățile ONU și sub conducerea Coordonatorilor Rezidenți ai ONU”, a declarat Administratorul PNUD Achim Steiner.

Potențialele impacturi socio-economice ale acestei pandemii încep a fi descifrate: Banca Mondială a avertizat că între 40 și 60 de milioane de oameni ar putea ajunge în sărăcie extremă în acest an, Africa Sub-Sahariană fiind afectată cel mai mult, urmată de Asia de Sud, în timp ce Organizația Internațională a Muncii se așteaptă la echivalentul a 195 de milioane de locuri de muncă pierdute. Programul Mondial Alimentar estimează că 135 de milioane de oameni se confruntă cu niveluri grave de criză de foame, în timp ce alte 130 de milioane sunt la limita înfometării.

Cadrul global al ONU oferă o strategie pentru răspunsul socio-economic urgent, bazată pe cinci piloni: protejarea sistemelor și serviciilor de sănătate; protecție socială și servicii de bază; protejarea locurilor de muncă și a întreprinderilor mici și mijlocii și a celor mai vulnerabili actori productivi; răspuns macroeconomic și colaborare multilaterală; și solidaritate socială și reziliența comunităților.