„Furnizarea stocului de medicamente antiretrovirale pentru șase luni este o practică eficientă încă dinaintea pandemiei, care s-a dovedit a fi fiabilă mai ales în condiții de criză", afirmă Sorina Vesiolîi, expertă în sănătate la ONG „Inițiativa Pozitivă", o organizație care pledează pentru o viață decentă și sănătoasă pentru persoanele care trăiesc cu HIV.

O planificare mai bună a cantităților, o previzibilitate mai bună și mai puține deficite

În Moldova, tratamentul antiretroviral este acoperit de stat, în cadrul Programului național de prevenire și control al infecției HIV/SIDA și ITS. Aproximativ 19 milioane de lei sunt alocate anual pentru achiziționarea de medicamente antiretrovirale, ceea ce reprezintă 7,5% din bugetul de 253 de milioane de lei pentru toate programele naționale și speciale de sănătate. E nevoie de o analiză atentă a cantităților și a necesităților înainte de plasarea unei comenzi, inclusiv din cauza dimensiunii reduse a pieței locale și a concurenței tot mai acerbe pe piețele internaționale pentru medicamentele disponibile, pentru ca tratamentul să fie disponibil, accesibil și rentabil.

Prin urmare, este esențial ca achizițiile de medicamente antiretrovirale să fie previzibile și durabile, ceea ce înseamnă că medicamentele vitale sunt disponibile atunci când este necesar, în cantitate deplină. În acest scop, autoritățile naționale trebuie să știe ce cantități sunt necesare, când și cui ar trebui furnizate acestea. „Nu sunt binevenite nici stocuri insuficiente, și nici excesive, deoarece aceasta implică, pe de o parte, pacienți expuși riscului de a nu primi tratamentul necesar și, pe de altă parte, utilizarea ineficientă a resurselor și a medicamentelor care ar putea expira”, subliniază Sorina Vesiolîi, expertă în sănătate la „Inițiativa Pozitivă".

Pe lângă planificarea necesităților, e nevoie de a ține cont de consumul rezonabil al produselor medicale: „Cantități enorme de produse sunt consumate zilnic, cum ar fi tampoane impregnate cu alcool, mănuși, bonete medicale, seringi, astfel generându-se o cantitate imensă de deșeuri, care afectează ulterior mediul și contribuie la schimbările climatice, pierderea biodiversității, poluarea aerului și a apei. Unul dintre obiectivele principale în achiziționarea de produse medicale ar trebui să fie de a produce mai puține deșeuri și de a reduce utilizarea resurselor naturale, ceea ce va duce la diminuarea impactului negativ asupra mediului și sănătății umane”, explică Sorina Vesiolîi.

În perioada 2018-2021, ONG-ul „Inițiativa Pozitivă", în cadrul proiectului regional PNUD „Sănătate durabilă în achiziții (SHiPP)", finanțat de Agenția suedeză pentru dezvoltare și cooperare internațională (Sida), a efectuat o analiză a practicilor de achiziții durabile în Moldova, care conchide că implementarea criteriilor de durabilitate trebuie abordată cu complexitatea cuvenită, implicând modificări în legislație, instruirea autorităților contractante și implementarea unui sistem robust de monitorizare.

„Suntem încrezători că implementarea criteriilor de durabilitate în domeniul medical va crește economiile la bugetul de stat, care ulterior pot fi redirecționate către alte necesități vitale, pentru a spori calitatea vieții populației”, afirmă Sorina Vesiolîi, expertă la „Inițiativa Pozitivă".

Raportul recomandă dezvoltarea unui sistem electronic de gestionare a stocurilor, care va permite monitorizarea tuturor produselor medicale disponibile în instituțiile medicale din întreaga țară.

Procesul de achiziții în sectorul sănătății, mai rapid și mai eficient

Ca urmare a recomandării raportului, reglementările privind achizițiile centralizate în domeniul sănătății au fost optimizate în septembrie 2020, pentru a eficientiza procesul de procurare a produselor medicale și a medicamentelor. În termeni practici, cantitățile necesare vor fi achiziționate în timp util, va fi posibilă monitorizarea și ajustarea acestora, în caz de necesitate.

Aproximativ 14.600 persoane trăiesc cu HIV/SIDA în Republica Moldova, conform datelor din 2020. Studiul integrat bio-comportamental, realizat în anul 2020, stabilește că infecția este concentrată în câteva populații-cheie: persoanele care injectează droguri (cu o prevalență HIV de 11,4%), lucrătorii sexuali (2,7%) și bărbații care fac sex cu bărbați (11,4%).

Dintre aceștia, 6.810 persoane primesc tratament antiretroviral. Datorită consumului unei pastile pe zi, tehnologiile farmaceutice moderne permit organismului să funcționeze normal și sistemului imunitar să reziste la HIV, să scadă încărcătura virală și să nu se transmită mai departe. Totodată, prin optimizarea schemei de tratament la o comprimată pe zi, în loc de 2-3, se produc mai puține deșeuri. Schema de tratament este optimizată anual de Programului național de prevenire și control al infecției HIV/SIDA și al infecțiilor cu transmitere sexuală, în conformitate cu recomandările Organizației Mondiale a Sănătății (OMS).