Locations
Pentru a-și alinia cadrul legal și normativ la cerințele UE, Republica Moldova are de transpus în legislația națională cel puțin 18 directive europene în domeniul energetic, 11 în cel al transporturilor și alte patru în domeniul schimbărilor climatice, în conformitate cu Acordul de Asociere, constată experții proiectului EU4Climate, finanțat de Uniunea Europeană și implementat de PNUD. Proiectul acordă asistență Republicii Moldova și altor țări din Parteneriatul Estic în atenuarea și adaptarea la schimbările climatice pentru îndeplinirea angajamentelor asumate în cadrul Acordului de la Paris.
Ivan Filiutsich, expert internațional în domeniul energetic, spune că Republica Moldova are un cadru legal și de reglementare amplu, care însă „poate fi consolidat în ceea ce privește includerea dezvoltării cu emisii reduse de carbon în documentele normative, creșterea rolului ministerelor și agențiilor de resort în implementarea politicii naționale privind clima, precum și implementarea unei game largi de măsuri pe orizontală, care să contribuie la atingerea obiectivelor politicii climatice.”
Expertul urmează să evalueze legislația și cadrul de politici naționale pentru a identifica domeniile-cheie și blocajele în actele legislative și normative și pentru a formula recomandări pentru integrarea problemelor climatice și dezvoltării cu emisii reduse de carbon în legislația națională.
Potrivit acestuia, în prezent sunt în proces de elaborare cel de-al treilea Raport Bianual Actualizat (BUR 3) către Convenția cadru ONU privind schimbările climatice, Programul de dezvoltare cu emisii reduse până în anul 2030, Strategia de adaptare la schimbările climatice și Planul național integrat pentru energie și climă.
Totuși, Republica Moldova va trebui să îmbunătățească legislația și cadrul normativ în privința unei mai bune coordonări interministeriale în domeniul politicilor climatice, în domeniul securității energetice, să dezvolte mecanisme de piață în sectorul energiei electrice, termice și a gazelor naturale, să elaboreze indicatori suplimentari de eficiență a actelor normative și programelor, pentru a putea evalua impactul acestora.
Alte domenii care necesită atenție suplimentară se referă la integrarea politicilor climatice și a celor de dezvoltare teritorială și urbană, îmbunătățirea metodelor de colectare a datelor statistice și dezvoltarea piețelor financiară și a tehnologiilor, pentru a sprijini realizarea proiectelor de dezvoltare cu emisii reduse.
Ivan Filiutsich subliniază că, în conformitate cu cele mai bune practici din UE, politicile climatice ar trebui să fie prioritare pe agenda Guvernului, de rând cu dezvoltarea energiei din surse regenerabile și a competitivității lor, dezvoltarea mecanismelor de susținere a dezvoltării cu emisii reduse și încurajarea investițiilor private în sector. Alte priorități se referă la politica fiscală în privința combustibililor fosili, reglementarea mecanismelor comerciale a emisiilor de gaze cu efect de seră, stimularea inovațiilor și transferului tehnologic, precum și implementarea măsurilor de sprijin, cum ar fi standardizarea și certificarea, standardele privind „achizițiile verzi”, campaniile de informare și educare.
Cu un buget total de 8,8 mln euro, proiectul EU4Climate se desfășoară în perioada 2019-2022 și are următoarele componente: (i) actualizarea Contribuțiilor Naționale Determinate la Acordul de la Paris; (ii) elaborarea strategiilor naționale de dezvoltare cu emisii reduse către anul 2050; (iii) introducerea și consolidarea cadrului de monitorizare, raportare și verificare a emisiilor de gaze cu efect de seră; (iv) alinierea la acquis-ul comunitar în domeniul climei; (v) integrarea dimensiunii de climă în documentele de politici sectoriale, creșterea gradului de conștientizare și elaborarea ghidurilor sectoriale pentru implementarea Acordului de la Paris; (vi) atragerea de investiții în domeniul schimbărilor climatice; (vii) o mai bună planificare a adaptării la schimbările climatice.
