Un mod de viață ecologic, fără deșeuri dăunătoare mediului înconjurător nu este o modă sau o strategie de marketing, ci o necesitate. Pandemia de COVID-19 a impus o reevaluare a modului de viață și a principiilor economiei. Tendința de a trece la verde, la propriu și la figurat, pentru un aer mai curat, un mediu fără deșeuri și o dezvoltare durabilă și sănătoasă, este îmbrățișată de tot mai multă lume. Toate aceste subiecte au fost abordate în cadrul Social Good Summit 2020, desfășurat la Chișinău, de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) și Green City Lab.

„Ediția din anul curent a Social Good Summit este dedicată construirii unei lumi mai durabile, mai ecologice: Acest lucru trebuie să se întâmple chiar și pe timp de pandemie, nu doar după dispariția acesteia. Suntem norocoși să avem alături, la acest eveniment, persoane dedicate, care au ales să facă schimbarea și sunt dornice să ne împărtășească experiența lor. În cadrul PNUD Moldova am trecut, de asemenea, prin multe schimbări și adaptări impuse de pandemie, dar nu ne-am oprit din activitatea noastră. Am continuat să urmărim obiectivul de a avea un mediu ambiant mai puțin poluat și mai benefic, atât pentru Moldova rurală, cât și pentru cea urbană”, a declarat Dima Al-Khatib, Reprezentanta Rezidentă PNUD în Republica Moldova, la deschiderea evenimentului.

Implicarea socială, motivarea prin exemplul propriu, un mod de viață ecologic și afaceri care sunt prietenoase cu mediul înconjurător - au fost subiectele pe care vorbitorii Social Good Summit 2020 le-au abordat.

Prin exemplul său, Lilia Ojovan, urmărită de sute de mii de mii de persoane pe rețelele de socializare, este promotoarea stilului de viață zero deșeuri, iar pentru a face accesibile produse eco pentru toată lumea, a deschis  un magazin: „Noi trebuie să educăm publicul. Când am vorbit cu prietenii despre ideea noastră de afacere, ne-au spus să nu facem acest lucru, că va fi foarte greu. Ei știau că Moldova nu este pregătită pentru așa ceva, însă noi am zis că trebuie să facem asta. Eu aveam deja comunitatea mea pe rețelele de socializare. Aveam primele paie de bambus aduse din Bali. Atunci când am văzut că femeile vor și întreabă, am zis că: de ce să nu facem mai aproape acest proces?! Astăzi toți se gândesc la aspectul financiar al afacerii, dar este la fel de important cum schimbă ea societatea”, spune Lilia Ojovan.

După viața tumultoasă de la oraș, mutatul la sat, renovarea unei case bătrânești reprezintă o provocare pe care Anna Smolnițchi, blogger, copywriter și mama a două fetițe a acceptat-o. A cumpărat o casă veche, pe care o pregătește să devină viitorul cămin al familiei. Viața la sat reprezintă întoarcerea la origini, crede Anna: „Mă întristează că abandonăm satele, că nu vedem oportunități de dezvoltare. Acolo e viața. Ne-am îndepărtat atât de mult de rădăcini, de ceea ce suntem, de esența noastră. Noi, oamenii, nu avem nevoie de gaze de eșapament, de gălăgie, de poluare fonică. Avem nevoie de liniște, anume pentru asta am mers în sat. Asta am căutat. Perioada de carantină a venit ca un cadou. Noi am confirmat faptul că suntem foarte fericiți în familia noastră, în liniște, cu rutina noastră. Am înțeles că ne-am muta cu mare drag în sat. În iulie am cumpărat o căsuță bătrânească, în satul Râșcova, raionul Criuleni”.

Afacerile au fost cele mai afectate în perioada pandemiei, dar asta nu l-a împiedicat pe Igor Hâncu, fondatorul EduJoc, să se reprofileze și să producă viziere pentru medicii care luptă în prima linie. „De la începutul pandemiei eram cumva paralizați. Am decis că trebuie să ne redirecționăm energia, entuziasmul și pasiunea întru ajutorarea medicilor. De asta, împreună cu Asociația Companiilor de Creație, am participat în cea mai mare mișcare națională Viziere.md. Deși am produs acest plastic și acest gând mă mustră, totuși am reușit să oferim echipamente și siguranță medicilor. Credem că am reușit să diminuăm rata de infectare printre medici, de când ne-am implicat în această aventură frumoasă”.

O responsabilitate aparte în dezvoltarea durabilă o au și antreprenorii din HoReCa. Anna Sîtnic, fondatoarea Rozmarin și co-fondatoare Illegal Waffles, a vorbit despre principiile unei afaceri durabile și educarea publicului: „Vrem să fim un exemplu. Vrem și o unitate în acest sens și cu alte localuri. Din acest motiv, facem și campaniile de promovare a ingredientelor de sezon. Am vrea să stimulăm consumatorul să vină cu recipientele proprii, de asta oferim și reducere pentru cei care vin cu recipientul de cafea sau cu lunch box-ul. Totul se reduce inclusiv la consumator, care trebuie să se întrebe atunci când intră într-un local: cum își organizează acest local business-ul? Atunci când ne vom pune mai des această întrebare, vom face diferența”.

Mersul pe bicicletă a fost ales ca un mijloc de deplasare sănătos, ecologic și rapid de către activistul civic și consultantul în politici publice, Rodion Gavriloi. Acesta este de părere că bicicleta nu este o distracție de weekend, ci un mijloc de deplasare necesar în condițiile urbanizării. „Tot mai multă lume încearcă să-și cumpere mașină, iar ele devin tot mai ieftine. Orașul nu va putea să asigure parcare pentru fiecare locuitor. Nu este posibil. Orașul se va transforma într-o parcare imensă. Trebuie să dezvoltăm transportul alternativ: troleibuze, autobuze și, respectiv, bicicleta, trotineta, sau să alegem mersul pe jos. Bicicleta nu este o distracție, este un mijloc de transport. Eu îmi doresc mai multe piste și benzi pentru biciclete sau trotinete.”

Gabriel Mărgineanu, președintele Societății Ecologice „BIOTICA” a vorbit despre responsabilitatea colectivă în îmbogățirea fondului forestier. Plantarea unui copac este cea mai simplă acțiune pe care o persoană o poate face pentru un aer mai curat. „Să întrebăm oamenii dacă avem nevoie să plantăm copaci? Avem nevoie de păduri? De un aer mai curat? Categoric toți vor spune că avem nevoie. Când vom avea certitudinea și vom fi conștienți că trebuie să plantăm, atunci să ne întrebăm: ce fac eu pentru asta? Este nevoie să mergem să participăm la diferite activități de plantare.”

Începând cu 2009, Social Good Summit se desfășoară concomitent în zeci de țări, în lunile septembrie-octombrie, atunci când liderii mondiali se întrunesc în cadrul Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite, pentru a discuta problemele globale și căile de soluționare.

Recunoscând că vocile și ideile cetățenilor, conectate datorită rețelelor de socializare și tehnologiilor, pot fi o forță pentru schimbare, PNUD extinde dialogul global ONU și implică în discuție inovatori, activiști și antreprenori din întreaga lume.

Social Good Summit 2020
Icon of SDG 13 Icon of SDG 15 Icon of SDG 17

Descoperă

Se încarcă…

PNUD În lume

Ești la PNUD Moldova 
Mergi la Oficiul central PNUD