Impactul COVID-19 asupra fluxurilor de bani în Republica Moldova și accesul la remitențe au fost temele de discuție ale reuniunii grupului de lucru pentru analiza impactului socio-economic al pandemiei, desfășurată pe 15 iulie 2020. Grupul de lucru este coordonat de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) în numele echipei de țară a Organizației Națiunilor Unite.

COVID-19 a generat o scădere a remitențelor în Republica Moldova în lunile martie – aprilie 2020, iar experții prognozează pentru acest an o descreștere cu până la 16-17%.

Măsurile restrictive impuse de carantină, scăderea veniturilor, pierderea locurilor de muncă, dar și incertitudinea economică au descurajat cetățenii să trimită bani acasă. Specialiștii sunt de părere că, în condițiile în care remitențele constituie circa 15-17% din PIB-ul anual al țării, o reducere a acestora ar avea implicații socio-economice.

„În martie-aprilie constatăm o descreștere ușoară de 12% în fluxul de transferuri. În mai, însă, înregistrăm o creștere semnificativă a acestor tranzacții - 25%. Aceasta se datorează probabil faptului că cetățenii au optat pentru canalele oficiale. Cei care anterior trimiteau banii acasă prin intermediul transportatorilor sau prin alte mijloace, după instituirea restricțiilor de circulație, au trecut la sisteme oficiale de transfer de bani”, afirmă Cristina Harea, viceguvernatoare, Banca Națională a Moldovei.

Facilitarea accesului populației la remitențe

Experții mai notează că este greu de estimat o cifră reală a sumei provenite din remitențe, întrucât unii cetățeni încă preferă să transmită banii prin canale informale.

Pentru a menține fluxul remitențelor, Elveția, Marea Britanie, Banca Mondială, OIM, PNUD și UNICEF au venit cu un apel către autoritățile Republicii Moldova, pentru ca acestea să adopte un set de măsuri care vor face remitențele mai accesibile populației.

„Apelul la acțiune încurajează factorii de decizie să îmbunătățească accesul pentru comunitățile extinse din diasporă la servicii fizice și digitale de transmitere a remitențelor. Printre recomandări se numără: tratarea serviciului de transfer a remitențelor ca pe un serviciu esențial, iar prestatorii, sub forma unui gest de solidaritate, ar trebui să micșoreze costul acestor tranzacții. Pentru extinderea canalelor mobile și digitale de transfer, la fel, sunt propuse măsuri. Autoritățile sunt încurajate să vină cu instrucțiuni și ghiduri pentru prestatorii de servicii de transfer a remitențelor, să le faciliteze accesul la lichidități și la actualizarea licenței”, afirmă Haspeter Wyss de la Programul global „Migrație și dezvoltare”, Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare SDC.

Creșterea alfabetismului financiar, facilitarea accesului migranților la mijloace mai simple și mai ieftine de transfer de bani, ar încuraja inclusiv investițiile din partea diasporei în economia națională și cea locală. Instituțiile financiare sunt îndemnate să consilieze clienții pentru a investi banii în activități de antreprenoriat.

„Ne-ar interesa subiectul alfabetismului financiar, să implicăm băncile comerciale în diverse activități astfel ca ele să ofere consiliere mai bună clienților lor, iar aceștia la rândul lor, să-și folosească remitențele nu doar pentru consum”, susține  Lars Lonnback, șeful misiunii Organizației Internaționale pentru Migrație în Moldova.

Utilizarea remitențelor în activități antreprenoriale

Încurajarea migranților să folosească remitențele în activități antreprenoriale trebuie să fie stimulată inclusiv prin programe guvernamentale. Anna Akhalkatsi, managera pentru Moldova a Băncii Mondiale, a reiterat necesitatea folosirii instrumentelor financiare inovative, reducerea costurilor pentru tranzacții, precum și stimularea competitivității în domeniul remitențelor:

„Este important pentru noi să găsim o modalitate de a asigura fluxul de remitențe. În Moldova, modelul, în general, este bazat pe consum și va trebui nu doar să asigurăm fluxul de remitențe prin sectorul bancar oficial, dar să vedem cum le folosim productiv, astfel încât să nu aibă doar un efect de supraviețuire, dar să aibă un efect care să permită Republicii Moldova să crească în mod durabil”.

Dumitru Vicol, economist la o bancă în Marea Britanie, în aceste momente muncind de la distanță din Chișinău, vede în pandemie și șansa de a reconstrui o  lume mai durabilă: „Este de înțeles îngrijorarea că scăderea fluxului de remitențe va afecta persoanele care depind de aceste venituri, însă trebuie să vedem și oportunitățile care pot compensa aceste neajunsuri. Pandemia a demonstrat că putem munci de la distanță, că ne putem reprofila, că putem face economii.”

Proiectul „Migrație și dezvoltare locală” al PNUD, susținut financiar de Elveția, a creat toate premisele pentru ca diaspora să se implice în soluționarea problemelor din localitățile de baștină. Astfel, migranții au contribuit cu remitențe la proiecte de dezvoltare a comunităților. În perioada 2015-2018, modelul a fost pilotat cu succes în 38 de localități din țară, fiind preluat ulterior de peste 100 comunități din țară.

Potrivit Organizației Internaționale a Migrației, peste 237 mii de familii din Republica Moldova primesc bani de la rudele aflate la muncă peste hotare, iar aproape jumătate din acestea depind în totalitate de remitențe.

„Aproximativ o pătrime din gospodăriile din Republica Moldova primesc remitențe și pentru aproximativ jumătate dintre acestea, remitenţele reprezintă unicul venit. Aceste gospodării vor sărăci dacă dispar remitențele. Ele fac parte din rețeaua de siguranță socială, iar dependența de remitențe există din 2009, deși gradul de dependență a variat. Cei din zonele rurale depind mai mult de remitențe. Trebuie să lucrăm cu aceste persoane, să le creștem nivelul de alfabetism financiar, astfel încât viața cetățenilor din Republica Moldova să se îmbunătățească”, notează Chris Perkins, șeful Secției Programe la Ambasada Marii Britanii la Chișinău.

În consecință, scăderea remitențelor ar duce, în particular, la o creștere a sărăciei la sate, zone care deja au un nivel scăzut al bunăstării populației. Totodată, micșorarea fluxurilor financiare de la cetățenii care muncesc peste hotare ar putea avea grave efecte socio-economice la nivelul întregii țări.

Icon of SDG 01 Icon of SDG 08 Icon of SDG 11 Icon of SDG 17

Descoperă

Se încarcă…

PNUD În lume

Ești la PNUD Moldova 
Mergi la Oficiul central PNUD