Discursul public (educație, mass-media, politică, cultură) și cel privat păstrează în continuare forme și mărci lingvistice care jignesc, trivializează, marginalizează fie femeile, fie bărbaţii, diminuând demnitatea acestora. Exprimarea în termeni sexiști se produce conștient sau mai puțin conștient. Abia de curând au apărut prevederi legislative care definesc problema și sancțiunile în caz de utilizare a limbajului sexist. Perpetuarea mesajelor discriminatorii, de regulă la adresa femeilor, se produce din cauza conservatorismului lingvistic, a prescripțiilor menținute în unele dicționare, clasificatoare și nomenclatoare ale ocupațiilor. Excluderea limbajului sexist în toate formele lui de manifestare, directe și indirecte, utilizarea numelor de profesii/ funcții nu doar cu forme de masculin, ci și de feminin, reprezintă un demers absolut întemeiat. Acesta se revendică din necesitatea asigurării tratamentului lingvistic egal, nedescriminatoriu, pentru femei și bărbați.

Prin acest studiu, care include și un ghid, menit să sensibilizeze deopotrivă mediul academic, precum și publicul larg, interesat de evoluția limbii și de corectitudinea în exprimare, noi pledăm pentru utilizarea discursului nonsexist în viața publică și cea privată.