Foto: PNUD Moldova

Moldova îndrăznește să fie lider pe calea acțiunilor climatice. Fiind afectată puternic de încălzirea globală, ambiția sa este de a transforma această provocare într-o oportunitate de dezvoltare. Republica Moldova a devenit recent a patra țară din lume care a prezentat cea de-a doua contribuție națională determinată (CND2), elaborată cu sprijinul UE și al PNUD. Ambele organizații multilaterale s-au angajat să ajute țările lumii să îndeplinească angajamentele acordului de la Paris – prin Pactul Ecologic European de 100 de miliarde de euro și Promisiunea climatică a PNUD, printre alte inițiative. După carantina cauzată de pandemia COVID-19, avem undă verde pentru a relansa economiile, de această dată însă cu emisii reduse.

Acordul de la Paris, semnat în 2015, este principalul acord internațional în domeniul climei, prin care țările lumii s-au angajat să mențină încălzirea globală către sfârșitul acestui secol sub 2°C față de perioada preindustrială, depunând eforturi pentru a menține creșterea temperaturii globale sub 1,5°C. Instrumentele prin care țările își stabilesc contribuția la realizarea acestui obiectiv sunt Contribuțiile Naționale Determinate sau CND. La momentul aderării la Acordul de la Paris, țările semnatare au depus primele CND, care urmează a fi actualizate o dată la fiecare cinci ani până în anul 2030, iar 2020 este anul în care urmează a fi prezentate noile Contribuții Naționale Determinate.

De ce este nevoie de creșterea ambiției și eforturilor de atenuare a schimbărilor climatice în noile Contribuții Naționale Determinate?

Necesitatea este evidentă, pentru că așa cum arată ultimele statistici, emisiile de gaze cu efect de seră (GES) ar trebui să fie de trei ori mai mici decât cele asumate în primele CND, dacă vrem să menținem încălzirea globală în limitele a 2° C și de cinci ori mai mici, dacă țintim scenariul și mai necesar de 1.5° C. Dacă nu vom limita încălzirea globală, ne putem aștepta la o creștere bruscă a evenimentelor neașteptate și catastrofale.

Sursa: UNEP Emissions Gap Report 2019

Republica Moldova a fost printre primele țări care a depus cea de a doua Contribuție Națională Determinată, cu ambiție sporită, la secretariatul Convenției cadru ONU privind Schimbările Climatice (CONUSC), fiind surclasată doar de Insulele Marshall, Suriname și Norvegia. Documentul a fost elaborat cu sprijinul Proiectului EU4Climate, finanțat de Uniunea Europeană și implementat de PNUD.

Secretariatul CONUSC a remarcat liderismul global al Moldovei în elaborarea CND actualizate. Iar Delegația Uniunii Europene în Moldova apreciază acest rezultat remarcabil, realizat prin cooperarea eficientă între instituțiile UE, PNUD și ale Republicii Moldova.

Dacă în prima CND Moldova s-a angajat să reducă emisiile necondiționat cu până la 67% față de anul 1990, acum ambiția a crescut până la 70% necondiționat sau 88%, dacă țara va avea acces la tehnologii și resurse financiare la costuri reduse. Disponibilitatea finanțării este esențială, deoarece nevoia de investiții în măsuri de atenuare și adaptare la schimbările climatice este estimată la cca 5 miliarde de dolari până în 2030 sau câte 500 de milioane pe an. Deși suma pare imensă pentru o economie a cărei PIB este de doar 12 miliarde de dolari, costurile inacțiunii vor fi și mai mari.

CND actualizată estimează pierderile cauzate de încălzirea globală și fenomenele meteo extreme asociate la cca 1,3 miliarde de dolari anual către 2050, dacă nu vor fi întreprinse măsuri de atenuare și adaptare la schimbările climatice. Potrivit unei estimări a Băncii Mondiale, Moldova este cea mai vulnerabilă țară din Europa la schimbările climatice.

Cel mai probabil e că Moldova va fi afectată de trei tipuri de impacturi climatice:

  1. creșterea temperaturii;
  2. modificări ale regimurilor de precipitații; și
  3. creșterea aridității climei, asociate cu amplificarea frecvenței și intensității evenimentelor meteorologice extreme, cum ar fi valuri de căldură, înghețuri, inundații, furtuni cu ploi abundente și grindină, secete grave.

Cele mai negative proiecții arată că temperatura medie anuală va crește cu aproape 6 grade Celsius, iar precipitațiile se vor reduce cu peste 25% anual către 2100, indicele de zile uscate consecutive va crește cu până la 17%, ca și ariditatea solului. Toate acestea vor duce la scăderea producției alimentare și vor avea un impact negativ asupra sănătății și nivelului de viață.

Ce putem face pentru a atenua impactul schimbărilor climatice?

Măsurile de politici, atât naționale, cât și sectoriale sunt stabilite în Strategia Națională de Dezvoltare cu Emisii Reduse până în anul 2030, care urmează a fi actualizată cu sprijinul proiectului EU4Climate până la finele acestui an. Sectoarele de intervenție sunt însă clare dacă ne uităm la principalele surse de emisii, conform CND2. În 2016, aproape 73% din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră proveneau din sectorul energetic, care include și sub-sectoarele clădiri și transporturi, urmat de agricultură cu aproape 18%, sectorul de management a deșeurilor cu aproape 11% și industrie cu 5,6% din total. Ponderea sectorului folosirea terenurilor, schimbarea folosirii terenurilor și silvicultură este de 6,7%.

Este interesant de observat că, deși Moldova și-a redus deja emisiile cu 68% față de 1990, după anul 2000 acestea au început să crească în medie cu 3,4% pe an, iar în ultimul deceniu, ritmul de creștere a emisiilor s-a redus la 0,12% pe an și s-a stabilizat în anii 2008-2016 la nivelul de 14 – 14,5 milioane tone de echivalent CO2 anual.

După anul 2000 deja se observă o decuplare a emisiilor de GES de creșterea PIB, care a fost în medie de 6,1%. Intensitatea emisiilor în Moldova este totuși una dintre cele mai înalte printre economiile în tranziție din Europa Centrală și de Est – cca 1,9 kg CO2 pe unitate PIB real. Astfel, potențialul de atenuare este încă unul ridicat și în fiecare dintre cele patru sectoare urmează a fi depuse eforturi consistente pentru reducerea în continuare a emisiilor, prin acțiuni de atenuare și adaptare la schimbările climatice.

Eforturile sectoriale urmează a fi suplinite prin priorități transversale, iar acestea sunt enumerate în CND2:

  • Realizarea politicilor, sporirea cunoștințelor și dezvoltarea capacităților;
  • Informație îmbunătățită despre climă;
  • Gestionarea integrată a riscurilor de dezastre;
  • Adaptarea la schimbarea climei la nivel de comunitate;
  • Adoptarea și transferul de tehnologii;
  • Finanțarea adaptării la schimbările climatice;
  • Implicarea sectorului privat în constituirea rezilienței la schimbările climatice;
  • Aspecte de gen.

Anul trecut, PNUD a lansat Promisiunea climatică – un angajament global de a sprijini 102 de țări în elaborarea Contribuțiilor Naționale Determinate actualizate și a finanța implementarea lor. Republica Moldova a fost prima țară din lume care a beneficiat de sprijin în cadrul inițiativei și a elaborat și prezentat la Secretariatul CONUSC Contribuția Națională Determinată actualizată, inclusiv cu sprijinul proiectului EU4Climate, finanțat de Uniunea Europeană.

După Moldova, alte trei țări și-au depus CND actualizate, împreună având o pondere de 2,9% din totalul emisiilor globale de gaze cu efect de seră. 106 țări, care reprezintă 15% din emisiile globale, au anunțat că își vor spori ambiția în următoarele CND, iar 33 că vor revizui prima ediție, inclusiv Uniunea Europeană.

Efectul politicilor climatice nu a fost suficient pentru a contrabalansa impactul principalelor motoare de creștere a emisiilor. Creșterea economică încă se bazează în mare parte pe resurse fosile pentru a satisface necesitățile unei populații în creștere. Potrivit Emmissions Gap Report al Programului Națiunilor Unite pentru Mediu, în anul 2018, practic a fost atins nivelul de emisii prognozat pentru anul 2020, în scenariul în care nu sunt implementate anumite politici climatice. Desigur, unele țări au redus emisiile și chiar s-au încadrat în limitele angajamentelor lor, însă altele au continuat să le crească. La nivel global, această evoluție înseamnă că posibilitățile de manevră ale statelor individuale se reduc foarte mult, iar eforturile de adaptare și atenuare în timpul rămas vor trebui să fie mult mai mari și costisitoare.

Anul 2020 este crucial pentru acțiunea climatică

Oamenii de știință din întreaga lume au lansat mesajele critice, iar timpul trece. În aceste zile, o nouă și neașteptată situație de urgență ne-a schimbat dramatic viața și încă urmează să înțelegem și să evaluăm impactul social și economic deplin al pandemiei COVID-19, dar este sigur deja că după această perioadă de carantină noi vom intra într-o „nouă normalitate”, unde dezvoltarea socio-economică va trebui reproiectată.

Până la urmă, această criză ne-ar putea oferi ocazia neașteptată de a regândi dezvoltarea economică pe temelii noi, ecologice și cu emisii scăzute. Pactul ecologic european pare surprinzător de oportun în aceste zile.

Icon of SDG 11 Icon of SDG 13

Descoperă

Se încarcă…

PNUD În lume

Ești la PNUD Moldova 
Mergi la Oficiul central PNUD