Și ce dacă ești … cel mai risipitor de energie electrică vecin de pe etaj?

PNUD Moldova își propune să reducă consumul de energie electrică prin unul din cele mai ample experimente comportamentale din Europa

30 September 2019

Nicio țară din lume nu va fi cruțată de impactul negativ al schimbării climatice.

La nivel global, emisiile de gaze cu efect de seră cresc cu o viteză rapidă. În ultimii ani, s-au acutizat vizibil efectele crizei climatice, iar liderii din lume își accelerează eforturile de atenuare a schimbărilor climatice și de reducere a emisiilor GES. În acest context, PNUD oferă susținere țărilor pentru a crește nivelul de ambiție al angajamentelor naționale privind schimbările climatice până în anul 2020 și pentru a dezvolta noi metode de implicare a populației, pentru cauza climei. Totodată, corporații precum Google, Microsoft, Siemens și altele adoptă o optică receptivă din punct de vedere al climei și stabilesc ținte de zero emisii. Însă, este oare aceasta suficient? Ne mișcăm noi suficient de repede pentru a face față schimbărilor climatice? Ce pot să mai facă guvernele, companiile și oamenii?

La PNUD Moldova, aceasta este una din preocupările noastre majore. Dependența populației de electricitate, atât fizică, cât și psihologică, este doar o piesă din puzzle. Telefoanele, casele, mașinile, industriile și mediile urbane sunt extrem de dependente de electricitate. Republica Moldova este extrem de dependentă de importul de energie electrică, care se estimează la peste două treimi din sursele de aprovizionare cu energie electrică primară. Din 3,7 miliarde de kilowatt -ore (kWh) de electricitate folosită în 2017, doar 18% a fost generată pe intern, pe când restul 82% a fost importată și procurată. Pentru a stimula creșterea economică a țării, cererea pentru energia electrică s-a majorat de la 267 ktoe în 2010 la 297 ktoe în 2017, iar această tendință continuă să se mențină. Chișinăul este cel mai mare consumător de energie electrică din țară, iar sectorul său rezidențial consumă cel mai mult. Conform Gas Natural Fenosa Furnizare Energie – cel mai mare furnizor de energie electrică din țară – consumul de electricitate poate fi redus cu aproape 10%, dacă ar exista o politică corectă și un cadru regulator.

Însă, cât este de ușor să încurajăm reducerea consumului de electricitate într-o manieră non-intruzivă și durabilă? Ar putea gospodăriile individuale să contribuie la accelerarea realizării ODD-urilor cu privire la climă?

Literatura științifică este abundă de exemple multiple de intervenții testate riguros care demonstrează reducerea consumului de electricitate în gospodării. Măsurile de politici și stimulentele testate pe diferite piețe (în primul rând, în statele dezvoltate) includ impozitul pe carbon, programe de plafonare și schimb, subvenții pentru energie, bunuri eficiente și altele. Paralel cu soluțiile bazate pe prețuri, mai există și abordările comportamentale care au fost testate în câteva țări. Un exemplu bun și unul dintre cele mai robuste experimente este inițiativa OPOWER implementată în SUA, care a devenit renumită pentru demonstrarea faptului că consumul poate fi redus cu aproximativ 2% numai prin expedierea rapoartelor individuale privind consumul de electricitate gospodăriilor casnice în comparație cu consumul celui mai eficient vecin din punct de vedere al energiei, pentru a încuraja economiile de energie electrică. Se crede că o astfel de intervenție comportamentală este una din cele mai rentabile oportunități de reducere a emisiilor GES, dacă procesul de producere a electricității generează emisii GES.  

În 2018, inspirat de Summit-ul pentru Acțiuni Climatice din 2019 și experimentul OPOWER, care a demonstrat istorii de succes privind modul în care consumul de electricitate poate fi redus prin intermediul normelor sociale, PNUD Moldova a lansat un experiment comportamental comprehensiv care a fost susținut de Gas Natural Fenosa Furnizare Energie, compania de aprovizionare cu energie electrică.

Pentru început, am efectuat o cercetare etnografică. Discuțiile cu chișinăuienii au scos în evidență câteva motive de ce populația nu poate economisi energia electrică. Deși constatările noastre nu se aplică universal, am descoperit câteva tipare atunci când am vorbit cu localnicii:

  • Rezidenții au puține cunoștințe despre interconexiunile/ legătura dintre utilizarea eficientă, emisiile GES și consecințele climatice asociate.
  • Majoritatea persoanelor nu au putut sugera metode simple care ar putea reduce consumul de electricitate fără a afecta prea mult activitățile zilnice și/ sau confortul lor.
  • Majoritatea populației nu cunoștea despre pragurile minime și maxime ale consumului de electricitate în clădirea lor.
  • Rezidenții de obicei cunosc cât au achitat pentru electricitate, însă nu sunt la curent cu cantitatea de kWh consumați.

După etnografie, ne-am documentat din literatura de știință comportamentală. PNUD Moldova, Gas Natural Fenosa Furnizare Energie și echipa The Behavioural Insights au elaborat împreună două scrisori adresate gospodăriilor casnice, utilizând contribuțiile din știința comportamentală. Scrisorile au încurajat gospodăriile individuale din Chișinău să economisească electricitatea. Ambele scrisori au folosit compararea normelor sociale pentru a sublinia excesul de electricitate consumat de către o familie, dacă este comparată cu un  vecin „mai econom.”

Astfel, o scrisoare arăta cantitatea de electricitate în kilowatt ore consumate de un vecin relativ econom.  Această versiune a scrisorii a replicat caracteristicile-cheie ale intervenției normei sociale OPOWER într-un context economic și geografic inovativ. Cea de-a doua scrisoare arăta câți lei moldovenești (MDL) cheltuie o familie pentru energia electrică, în comparație cu un vecin econom (a se vedea captura parțială a scrisorii mai jos).  Din câte știm, în literatură, această iterare inovativă a scrisorilor de comparare a normei sociale a avut scopul să sublinieze conservarea energiei electrice. Ambele scrisori au mai oferit informații despre comportamentele de economisire a energiei electrice care ar putea ajuta la reducerea consumului de electricitate într-o gospodărie casnică. 

După elaborarea scrisorilor, Gas Natural Fenosa Furnizare Energie a identificat aproximativ 127.000 de gospodării cu consum intensiv de energie electrică care depășea consumul mediu de electricitate pe parcursul trimestrului unu din 2019. Gospodăriile identificare au fost împărțite aleatoriu în trei grupuri. Două grupuri a câte 10.000 de gospodării au primit fiecare o scrisoare de informare comportamentală. Pentru comparație, un grup de control de 107.000 de gospodării nu au primit nicio scrisoare, deoarece în prezent nicio factură lunară nu este însoțită de scrisori din partea Gas Natural Fenosa Furnizare Energie.

Am constatat că gospodăriile care au primit scrisori de informare comportamentală și-au redus consumul de electricitate cu aproximativ 2% în luna următoare, în comparație cu gospodăriile care nu au primit astfel de scrisori. Rezultatele experimentului sunt încurajatoare și au aceleași efecte ca și intervențiile comportamentale similare din literatură, inclusiv Opower. În consecință, o simplă scrisoare, ieftină, dar bine țintită ce însoțește factura lunară, a reușit să reducă consumul de energie electrică. Pentru a oferi un rezultat cantitativ al experimentului, în general, gospodăriile din grupurile „Norma kWh” și „Norma monetară” au conservat 41.059 kilowatt-ore de electricitate, în comparație cu cei care nu au primit nicio scrisoare. Aceasta reprezintă familiile care au economist 73.496 MDL (4,112.40 dolari SUA) în costuri pentru energia electrică și au eliminat echivalentul a 27.920 kg de emisii de CO2 într-o lună. *

În baza acestor rezultate promițătoare, credem că scrisoarea este o opțiune promițătoare pentru multiplicare la scară. Vom studia acum posibilitatea de expediere a acestei scrisori unui grup mai mare de gospodării care folosesc volumul sus-menționat de electricitate.

Iată care sunt lecțiile învățate:

  • O scrisoare de informare bazată pe normele sociale despre economiile de electricitate poate imediat stimula rezidenții să-și ajusteze comportamentul de consum de energie electrică.
  • Compararea consumului gospodăriilor individuale cu cei mai economi vecini și îndemnarea populației să utilizeze măsurile specifice de economisire a energiei electrice s-a dovedit o tactică efectivă rentabilă.   
  • Susținerea primită din partea furnizorului local de energie electrică a fost o necesitate pentru succesul experimentului și ar putea duce la multiplicarea la scară în continuare pentru toate gospodăriile din Chișinău și nu doar.  

În timp ce decidem dacă să multiplicăm la scară națională experimentul, planificăm monitorizarea ulterioară a consumului de electricitate a gospodăriilor implicate în experiment și să analizăm dacă acestea și-au schimbat sau mențin același tipar de economisire a energiei. Adițional, în baza rezultatelor intervenției noastre comportamentale, dorim de asemenea să explorăm inovațiile în materie de politici. Politica curentă și cadrul de reglementare sunt neutre și nu oferă stimulente directe sau indirecte pentru gospodării ca să adapteze comportamente recomandate. Extinderea experimentului la scară națională trebuie asociată cu stimulentele de stat adiționale pentru a maximiza efectele.

Experimentul a fost finanțat prin Facilitatea Globală de Inovare 2018 a PNUD și implementat în parteneriat și cu contribuția financiară a Gas Natural Fenosa Furnizare Energie și susținerea analitică din partea The Behavioural Insights Team.

* Estimările Fenosa a intensității interne a CO2 arată că 0,68 kg de CO2 sunt generate ca sub-produse pentru fiecare kWh de electricitate

La articol au contribuit: Andrea Cuzyova (Reprezentantă rezidentă adjunctă, PNUD Moldova), Jose Luis Gomez Pascual (Director de Țară, Gas Natural Fenosa Furnizare Energie), Dumitru Vasilescu (Specialist politici, PNUD Moldova), Milica Begovic (PNUD Eurasia, Specialistă inovații), Michael Kaemingk (Behavioral Insights Team, Oficiul New York), Jin Han Kim (BIT), Inga Podoroghin (Specialistă de programe, Schimbare a climei, mediu & energie, PNUD Moldova), Khatuna Sandroshvili (PNUD Moldova, Specialistă inovații), Ana Moraru (Specialistă junior politici, PNUD Moldova), Otilia Vlasov (Ofițer comunicare, MiLab, PNUD Moldova) și alții.