În timp ce în Republica Moldova rata șomajului este de 3%, potrivit datelor oficiale (Biroul Național de Statistică, 2018), incertitudinile câștigă teren pe piața muncii. Ajunși la 19 ani, majoritatea tinerilor încearcă să-și caute un loc de muncă și acest proces durează în medie 8-9 luni. Totodată, ei trebuie să aștepte mai mult de trei ani până își găsesc un loc de muncă stabil. Doar jumătate dintre tinerii din mediul rural reușesc să-și găsească un loc de muncă. Am constatat acest lucru, efectuând un studiu în parteneriat cu Institutul Național de Cercetări Economice.

„Am fost înregistrat la Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă de jumătate de an; mi s-au propus mai multe oferte de locuri de muncă, inclusiv una la o unitate medicală, dar salariul era foarte mic. Am acceptat o altă ofertă primită de la consilierul în carieră și acum lucrez acolo și în prezent”. Aceasta este doar o mărturie din sutele pe care le-am obținut de la persoanele pe care le-am intervievat și rutina fadă pentru consilierii în carieră ai Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă. Cercul vicios se repetă, în timp ce descurajarea și apatia sunt în creștere.

Pe de o parte, persoanele aspiră la un loc de muncă decent în țară, în timp ce adesea abilitățile lor nu corespund cerințelor angajatorilor. Potrivit partenerului nostru, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, cea care ajută femeile și bărbații să-și găsească un loc de muncă, beneficiarii sunt pasivi și nu au o atitudine proactivă, de a-și asuma procesul de căutare a unui serviciu. Pe de altă parte, agenția nu are resurse și angajați suficienți. Însă, este determinată să se transforme și să coreleze aspirațiile potențialilor angajați cu așteptările angajatorilor.

Pentru a descifra acest paradox, încă din 2016, noi, cei de la PNUD Moldova, ne-am asumat angajamentul împreună cu Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă de a derula un experiment comportamental: să vedem ce se întâmplă dacă îndrumăm și încurajăm persoanele care sunt în căutarea unui loc de muncă să devină proactive. „Ce ar fi dacă” este întrebarea noastră preferată. Am colaborat pentru această inițiativă cu cei de la Behavioral Insights Team.

Știam din diferite cercetări că încurajarea atitudinii proactive este una dintre cele mai eficiente modalități de a îmbunătăți șansele oamenilor de a își găsi un loc de muncă.

Pornind de la această premisă, am început să căutăm modalități prin care am putea ajuta în mod rapid și cost-eficient persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă. Am reformulat formatul consultărilor pentru persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă și i-am pus pe beneficiari în centrul acestui proces.

Am denumit această nouă abordare Ajutor pentru Angajare. Pentru a-l face operațional, am creat un instrument, ușor de adaptat și elaborat – planul individual de angajare.

Iată care sunt pașii necesari pentru elaborarea unui plan individual de angajare:

  1. Stabilirea obiectivelor: fiecare persoană aflată în căutarea unui loc de muncă a fost încurajată de specialiștii Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă să stabilească 3-5 obiective SMART; fiecare obiectiv a fost ajustat în funcție de etapa de căutare a unui loc de muncă.
  2. Planificarea: Persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă au prezentat planurile, detaliind când și unde va fi întreprinsă fiecare activitate. Acest lucru i-a ajutat pe cei aflați în căutarea unui loc de muncă să-și asume mai multă responsabilitate.
  3. Revizuirea progresului: persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă vor examina progresele înregistrate în baza fiecărui obiectiv la fiecare două săptămâni, identificând eventualele obstacole care i-au împiedicat să își atingă obiectivul.
  4. Feedback individual: Specialistul Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă va consilia beneficiarii pe tot parcursul procesului.

Timp de 11 luni, din aprilie 2018 până în februarie 2019, am efectuat un studiu de control randomizat prin implicarea celor 29 de Oficii Teritoriale de Ocupare a Forței de Muncă ale Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă. Am împărțit eșantionul în două grupe: cei care folosesc noua abordare a Ajutorului pentru Angajare și cei care folosesc modelul vechi.

Și ... rezultatele au uimit, chiar și pe noi. Am analizat 2 indicatori:

  1. Dacă un caz al solicitantului unui loc de muncă a fost închis de către Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă în termen de 5 luni de la înregistrarea acestuia la agenție.
  2. Dacă dosarul solicitantului unui loc de muncă a fost închis în termen de 13 săptămâni.

Rezultatele au arătat pentru grupul care folosea abordarea Ajutorului pentru Angajare o creștere cu 5,5 puncte procentuale (7,7%) a probabilității de închidere a cazului unei persoane în timp de 5 luni, comparativ cu grupul de control, și o creștere de 5,2 puncte procentuale (10,7%) în ceea ce privește probabilitatea închiderii dosarului solicitantului unui loc de muncă în termen de 13 săptămâni.

Am fost plăcut surprinși de impresiile celor implicați. Ana, consilieră în carieră cu experiență, ne-a spus: „Deși experimentul pare la început a fi o soluție și un proces simplu, totuși acesta este destul de complex și complicat în implementare, deoarece necesită o schimbare a mentalității. La început, unii solicitanți de locuri de muncă au fost speriați sau sceptici, comentând lucruri precum „Suntem în liceu sau cum...? De ce trebuie să completăm această agendă?” Un alt grup era curios să vadă cum vor evolua lucrurile. Acest grup a reușit să obțină rezultate bune în stabilirea și atingerea țintelor și obiectivelor specifice, mulți dintre aceștia găsindu-și locuri de muncă”, a remarcat Ana.

Acest proces a fost unul de învățare. Iată câteva lecții:

  • Agențiile publice nu sunt rigide la schimbare așa cum ne gândim adesea – am învățat cât de important este să sugerăm idei relevante și la timp pentru a fi testate și cât de important este să avem întotdeauna în gând beneficiarul.
  • Trecerea la un nou model începe cu o idee simplă – după cum a menționat Ana, consiliera în carieră, simplu nu înseamnă simplist, ci implică schimbări complexe. Inversarea modului în care funcționează sistemul, punând mai multă responsabilitate asupra solicitanților de locuri de muncă, spre deosebire de practica uzuală de centralizare a responsabilității în mâinile consilierilor în carieră, este o schimbare transformațională.
  • Transferul metodologiei către specialiști nu este un pas unic și îmbunătățirile metodologice necesită timp și efort. Pentru a depăși tentațiile de revenire la modelul vechi, de confort, am fost alături de consilierii în carieră, ca să îi ghidăm și să îi sprijinim.

Nu ne putem opri acum la jumătate de drum. Scopul nostru este de a extinde acest proiect-pilot și de a încadra toți solicitanții de locuri de muncă. La urma urmelor, 9 din 10 moldoveni își doresc un loc de muncă decent (Agenda post 2015, consultări naționale).

Vreți să aflați mai multe despre experimentat sau să contribuiți la extinderea lui? Vă rugăm să ne scrieți la următoarea adresă de email: dumitru.vasilescu@undp.org

Icon of SDG 04 Icon of SDG 08

Descoperă

Se încarcă…

PNUD În lume

Ești la PNUD Moldova 
Mergi la Oficiul central PNUD