Noul Parlament al Republicii Moldova își exercită drepturi depline după alegerile parlamentare din 24 februarie 2019. E adevărat că Moldova a obținut cel mai mare număr de deputate în istoria Parlamentului său - peste 25 la sută din cei 101 deputați, conform rezultatelor scrutinului. Mai mult, acum, și la Parlament, dar și la Guvern, la conducere sunt femei. Este o premieră pentru țară când puterea legislativă și cea executivă sunt administrate de politiciene. În actuala componență a Guvernului, 7 din 12 membri sunt femei, inclusiv prim-ministra. Un rezultat remarcabil pentru țară și pentru cauza egalității de gen, pe care partenerii de dezvoltare și societatea civilă au depus eforturi pentru a o realiza. Însă, este oare aceasta suficient?

La scrutinul din februarie anul acesta, Moldova a implementat pentru prima dată un sistem electoral mixt, 50 de deputați fiind aleși pe un sistem proporțional și 51 de deputați pe un sistem majoritar de circumscripții electorale. În pofida cercetărilor existente, care arată că circumscripțiile uninominale nu sunt benefice pentru poziționarea și, în cele din urmă, alegerea femeilor, ponderea femeilor alese în Parlamentul Republicii Moldova a crescut cu 4,9% față de scrutinul precedent.

Această creștere se datorează, probabil, faptului că, pentru prima dată, Moldova a implementat măsuri de stimulare a participării femeilor în alegeri. În 2016, Legislativul a adoptat introducerea cotei de gen de reprezentare minimă obligatorie a ambelor sexe de 40% pe listele de candidați ale partidelor politice. În plus, dacă partidele politice au cel puțin 40% de candidați femei din numărul total al candidaților înaintați în toate circumscripțiile uninominale, atunci formațiunea politică primește o majorare cu 10% a sumei din buget pentru anul în care a avut loc scrutinul și câte 5% pentru fiecare femeie aleasă deputată pe circumscripția uninominală.

O altă măsură de încurajare și stimulare a participării femeilor în alegeri pe circumscripții uninominale a fost numărul de semnături colectate necesare pentru a se înregistra în cursa electorală. Dacă pentru bărbați legea prevedea colectarea a cel puțin 500 de semnături pentru susținerea candidaturii sale, atunci pentru femei era nevoie de 250 de semnături.

Pentru cele 51 de circumscripții uninominale s-au înregistrat în total 322 de candidați, dintre care 68 au fost femei, iar dintre acestea, 11 au acces în Parlament. Concurenții electorali au respectat cota de gen de 40% obligatorie pe lista națională, nu și în cele 51 de circumscripții uninominale, unde aceasta este doar o recomandare stimulată financiar. În același timp, pe lista de partid doar 28% din candidate s-au plasat pe primele 5 poziții, iar doar 20% pe prima poziție.

În concluzie,

  • Cota de gen de 40% pentru ambele sexe a fost respectată pe lista națională a candidaților, nu și pe lista candidaților pe circumscripțiile uninominale.
  • Deși s-a înregistrat o creștere a participării femeilor în alegeri față de scrutinul parlamentar din 2014, doar 20% dintre candidate au fost cap de listă, iar 28% au făcut parte din primii cinci.
  • Chiar dacă au fost create mecanisme de stimulare a implicării femeilor în alegeri, multe femei ezită încă să se implice în politică din cauza stereotipurilor și a gândirii preconcepute la nivel național.

Recomandări:

  • Pentru a menține trendul pozitiv, Comisia Electorală Centrală va trebui să se angajeze mai departe într-o comunicare constructivă cu partidele politice cu privire la atragerea femeilor ca și candidați în cadrul alegerilor și în structurile de partid.
  • Rezultatele obținute în 2019 trebuie menținute și sporite prin promovarea măsurilor adiționale în legislația națională, de exemplu, plasarea mai echilibrată a femeilor pe listele candidaților.
  • Stereotipurile care se amplifică în perioadele electorale, mai ales în mass media, reprezintă un domeniu în care CEC ar putea avea un impact suplimentar prin colaborarea cu partidele politice și mass-media, instituind un cadru normativ cu privire la egalitatea de gen în campaniile electorale, prin Codul de conduită, semnat de concurenții electorali și mass media.

Următoarea provocare în 2019 sunt alegerile locale generale, care se vor desfășura în toamnă. Prin activitatea sa, PNUD va continua să promoveze în Republica Moldova conștiința de gen, educarea politică continuă a acestora, iar modelele de reușită din afară, dar și din țară să fie cunoscute publicului și să reprezinte o motivare pentru femei de a se implica și a participa în alegeri.

Aflați mai multe despre egalitatea de gen la scrutinul din 2019 din aceste infografice.

Autoare: Eva Bounegru, Tanja Hollstein

Icon of SDG 05 Icon of SDG 16

Descoperă

Se încarcă…

PNUD În lume

Ești la PNUD Moldova 
Mergi la Oficiul central PNUD