Nivelul de încredere a oamenilor în sistemul de justiție din Republica Moldova rămâne scăzut¹, ceea ce ar putea submina procesul justiției.²

Au fost multe încercări de a îmbunătăți situația. Noi, cei de la PNUD și Institutul Național al Justiției (INJ), instituția responsabilă de formarea viitorilor judecători și procurori, am decis să abordăm această problemă a încrederii dintr-o altă perspectivă și să ne asigurăm că persoanele care vor fi instruite pentru a deveni judecători și procurori sunt integre și de un profesionalism impecabil.³ Pentru aceasta, am vrut să schimbăm modul în care candidații pentru aceste funcții sunt admiși la INJ.

Până recent, procesul de admitere la INJ era format din două etape: un test scris pe suport de hârtie și un examen verbal. Însă, acest sistem avea dezavantajele sale:

• Evaluarea candidaților risca să devină subiectivă și să permită influența externă asupra rezultatelor finale ale testelor;
• Sistemul a fost ineficient - rezultatele examinării scrise erau procesate și publicate în decurs de o săptămână, ținând astfel candidații în suspans și consumând resurse semnificative ale Institutului.

În acele condiții, nivelul de calificare și integritate a candidaților admiși spre formare la INJ ar fi putut fi pus la îndoială.

Pentru a depăși aceste provocări, am decis să testăm un sistem electronic de admitere.

Totul a început în 2016, cu un test electronic în locul examenului pe suport de hârtie, sistemul fiind dezvoltat ulterior în 2017. Astăzi, testarea electronică are câteva avantaje:

• Exclude complet orice posibilitate de implicare externă și crește încrederea în procesul de testare;
• Rezultatele sunt generate și făcute publice candidaților imediat după finalizarea lor, eliminând astfel orice îndoieli cu privire la imparțialitatea examinatorilor și garantând că numai persoanele cu un nivel suficient de cunoștințe profesionale pot merge mai departe;
• Noul test electronic a redus în mod semnificativ volumul de muncă al personalului INJ, implicat anterior în analiza documentelor și a eliberat timp pentru alte sarcini;
• Testarea electronică este mai ușoară în utilizare pentru candidații cu deficiențe de vedere - acum este posibil de mărit dimensiunea textului cu funcția „zoom in”, în comparație cu dimensiunea standard a textului pe suport de hârtie.

Testul electronic este format din 400 de întrebări cu răspunsuri multiple alese la întâmplare de calculator dintr-un stoc de 1600 de întrebări din diferite domenii ale dreptului, inclusiv un set de întrebări ce ţin de drepturile omului, introduse în test la inițiativa noastră. Pentru a asigura transparența și condiții egale pentru toți candidații, toate întrebările sunt făcute publice în prealabil pe site-ul Institutului.

Noul sistem a îmbunătățit și examenul verbal, deoarece întrebările la care candidații trebuie să răspundă sunt selectate aleatoriu de computer.

În 2016, INJ a mai introdus posibilitatea de a depune online cererile de admitere. După ce acest lucru a fost testat cu succes, începând cu 2017, toate dosarele pentru admitere pot fi depuse doar online. În plus, informațiile despre rezultatele admiterii sunt acum publicate pe site-ul Institutului, împreună cu toate deciziile legate de acest proces.

Modulul de e-admitere a fost dezvoltat cu sprijinul nostru și a fost integrat în platforma de e-instruire utilizată de INJ. Toate aceste caracteristici noi ale procesului de admitere au dus la o transparență mult mai mare precum și la o selecție bazată pe merite a candidaților care urmează să studieze la INJ și eventual să devină judecători și procurori.

Însă, nu ne-am oprit aici. În 2017 a fost introdus un test psihologic. Or, pentru exercitarea profesiei de judecător sau de procuror nu este suficient pentru candidați să aibă numai cunoștințele profesionale necesare. Ei ar trebui să fie capabili să comunice eficient, să mențină relații productive cu alte persoane, să-și poată controla emoțiile, să lucreze sub presiune etc. Acest test a fost introdus anume pentru a evalua dacă candidații au astfel de calități.

Ceea ce ne-a surprins cu e-admiterea este că în 2017 am avut mai multe femei decât bărbați admise la programul de formare inițială pentru viitorii judecători (14 femei și 11 bărbați, în 2016 numărul fiind de 9 femei și 11 bărbați). Pe de altă parte, numărul de femei admise la programul de formare a candidaților la funcția de procuror în 2016 și 2017 rămâne destul de scăzut (o femeie la fiecare 4 bărbați). Deci, rămâne o întrebare deschisă dacă admiterea electronică poate contribui la echilibrul de gen în această profesie.

Este de așteptat ca INJ va continua să-și îmbunătățească sistemul de admitere cu ajutorul instrumentelor electronice. Împreună cu noile metode de formare care se implementează la INJ, se va contribui la formarea abilităților practice ale procurorilor și judecătorilor de a-și exercita eficient sarcinile și, totodată, la creșterea nivelului transparenței și integrității în sistemul justiției.

Dacă sunteți interesați de tematica instruirii juridice în Republica Moldova și doriți să aflați mai multe despre aceasta ori aveți comentarii sau sugestii referitoare la subiectele abordate în acest articol, nu ezitați să ne contactați. Așteptăm opiniile dumneavoastră!

¹ În noiembrie 2017, numai 13,5% dintre respondenții chestionați din întreaga țară au declarat că au avut încredere în sistemul judiciar. Sursa: Barometrul de Opinie Publică, noiembrie 2017

²Jane Louise Wood. Why public opinion of the criminal justice system is important (De ce este importantă opinia publică despre sistemul de justiție penală) – Ianuarie 2009

³ Sistemul existent al numirii candidaților în funcții de judecător sau procuror este bazat pe concursuri anunțate de Consiliul Superior al Magistraturii sau Consiliul Superior al Procurorilor. Pentru a avea dreptul de a participa la concursurile respective, candidatul, în majoritatea cazurilor, trebuie să fie absolvent al Institutului Național al Justiției, care a finalizat cu succes programul de instruire inițială pentru una din aceste două profesii.

Notă: Aceste rezultate au fost obținute în cadrul proiectului PNUD „Consolidarea capacităților tehnice ale instituțiilor naționale pentru protejarea și promovarea drepturilor omului”, finanțat de Guvernul Danemarcei.