SDG 11
« »

Cu toate că populația rurală o depășește pe cea urbană în Republica Moldova, activitățile economice ale țării sunt concentrate în regiunile urbane. Prin urmare, primăria Chișinău atrage în jur de 60% din producerea industrială totală, 70% din investițiile pe termen lung și jumătate din angajați. Aceasta expune populația rurală la riscurile de sărăcie mai mari; în același timp, plasând povara pe așezările urbane, și anume eficiența administrației lor, precum și impactul orașelor asupra mediului. O altă problemă este conectivitatea slabă între așezările umane din cauza calității proaste a infrastructurii drumurilor: conform Raportului Global al Competitivității 2016–2017, Moldova se clasează pe locul 132 în ce privește calitatea drumurilor și pe locul 110 privind calitatea infrastructurii generale (din 138 de țări). Aceasta afectează grupurile vulnerabile ale populației, și anume, persoanele sărace, cu dizabilități și în vârstă, și acutizează problema accesului limitat la servicii publice de bază.

Agenda 2030 abordează aceste probleme prin modernizarea sistemului de transport, ca să poată conecta mai bine orașele și așezările umane și ca să devină accesibil, inclusiv din punct de vedere financiar și durabile, pentru a asigura că toți cetățenii din Moldova beneficiază de procesul de urbanizare. Acesta de asemenea are scopul să dezvolte sistemul urban, ceea ce implică mai multe locuri de muncă și oportunități economice mai aproape de oamenii care locuiesc în afara capitalei. Adițional, Agenda va îmbunătăți modul în care orașele și așezările umane sunt organizate și gestionate. Se pune accentul pe sporirea accesului la spațiile verzi și publice, reducând impactul negativ al orașelor asupra mediului pe cap de locuitor, precum și reducând pierderile economice directe cauzate de dezastre. În același timp, Agenda prevede conservarea și protecția patrimoniului cultural și natural al țării, care poate impulsiona turismul și ar putea revitaliza activitatea economică în afara capitalei, inclusiv în regiunile rurale. Adițional, pentru a reduce riscurile sociale ale proceselor de urbanizare, Agenda pune accentul pe accesul la locuințe adecvate, sigure și accesibile și serviciile de bază pentru persoanele social vulnerabile și familiile tinere.

OBIECTIVELE ÎN ACȚIUNE

 

În „cel mai mare sat din Europa”: o mamă singură crește o afacere profitabilă din etno-turism

Ana Statova, mamă singură cu doi copii, a devenit recent o celebritate în UTA Găgăuzia. Vestea despre complexul turistic tradițional „Gagauz Sofrasi”, construit în stil găgăuz în satul Congaz, s-a răspândit rapid. MAI MULT >


 

Localnicii și migranții aduc apă curată în satele din Moldova

Ecaterina Chiciuc are 60 de ani şi trăieşte în satul Slobozia Mare de când s-a măritat, la 20 de ani. MAI MULT >


 

În sate locuiesc de 4 ori mai multe persoane aflate la limita sărăciei decât în orașe

Discrepanța dintre spațiul urban și cel rural la nivel de sărăcie absolută este considerabilă – 19% persoane la limita sărăciei la sate vs. 5% la orașe. MAI MULT >

PNUD În lume

Ești la PNUD Moldova 
Mergi la Oficiul central PNUD