SDG 1
»

Moldova a fost puternic afectată de sărăcie în primii ani de tranziție. De la relansarea creșterii economice în 2000 și intensificarea fluxurilor de emigrare, s-a realizat un progres semnificativ în ce privește reducerea sărăciei. Prin urmare, rata sărăciei absolute la nivel național a scăzut de la 73% în 1999 până la 9,6% în 2015, iar rata sărăciei extreme a scăzut de la 59,7% la 0,2% în aceeași perioadă. Totuși, există diferențe considerabile aferente ratei sărăciei în regiunile rurale și urbane; rata sărăciei rurale depășind de aproape cinci ori rata sărăciei urbane. Mai mult ca atât, deoarece o parte semnificativă a populației rurale este implicată în activități agricole de subzistență, riscul de a cădea sub pragul sărăciei este mai mare în anii cu evenimente climatice extreme, ca seceta și inundațiile – evenimente ce au devenit recent foarte frecvente. De asemenea, anumite grupuri de populație, precum persoanele în etate și familiile cu mulți copii, sunt deosebit de afectate de sărăcie. Prin urmare, percepția generală a sărăciei în rândul populației a crescut în ultimul deceniu, iar rata sărăciei este extrem de sensibilă la schimbările mici ale pragului sărăciei.

În Moldova, Agenda 2030 promovează reducerea durabilă a sărăciei cu cele mai potrivite măsuri de susținere a gospodăriilor cu venituri mici. Aceasta implică politici sociale adecvate care trebuie să ajungă la cei săraci și să nu le ofere doar resurse financiare complementare pentru existență, dar să-i abiliteze din punct de vedere social și economic pe cei săraci. De asemenea, Agenda 2030 are scopul să reducă vulnerabilitatea celor care pot cădea sub pragul sărăciei prin acces sporit la bunuri imobiliare, resurse și informații.

OBIECTIVELE ÎN ACȚIUNE


Foto: PNUD Moldova

Adevărata putere a datelor

Abordarea standard privind măsurarea sărăciei se referă la parametrii monetari, sau la pragul internațional al sărăciei, care, în octombrie 2015, a trecut de la 1,25 $ la 1,9 $ pe zi. Sărăcia monetară stă la baza indicatorilor de progres în cadrul Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului (ODM 1) și, într-o măsură semnificativă, în cadrul Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă (ODD 1). Avantajele-cheie ale acestei abordări constau în simplitatea relativă de măsurare, precum și în comparabilitatea internațională. Dezavantajele constau, totuși, în incapacitatea de a face față multiplelor lipsuri cu care se confruntă oamenii, inclusiv și accesul la serviciile de bază, precum serviciile medicale și educația. MAI MULT >


Foto: PNUD Moldova

Dincolo de cheltuieli și venituri: sărăcia văzută prin ochii oamenilor

În perioada aprilie-mai 2017, Biroul Național de Statistică, cu sprijinul Organizației Națiunilor Unite, va organiza 10 consultări cu femei și bărbați din grupuri vulnerabile la sărăcie, precum bătrâni, șomeri, părinți singuri, migranți și alții pentru a colecta date care să reflecte mai multe dimensiuni ale sărăciei: accesul la servicii de sănătate, educație, transport și altele. MAI MULT >


Foto: PNUD Moldova

Spălătoria socială – model de incluziune a persoanelor în etate din comunităţile rurale

În comuna Sîngereii Noi sunt circa 900 persoane în etate, dintre care peste 800 sunt femei şi mai mult de 90 persoane cu dizabilități (70 femei). La fel ca majoritatea bătrânilor din Moldova, aceștia au condiţiiprecare de viaţă, ceea ce îi face extrem de vulnerabili. MAI MULT >

PNUD În lume

Ești la PNUD Moldova 
Mergi la Oficiul central PNUD