A trecut mai bine de jumătate de an de când Maria* s-a tratat de tuberculoză și de când a revenit la muncă, la un liceu din capitală, unde este învățătoare.

An de an, ca și fiecare lucrător în domeniul educației, trecea un control medical, care includea și o radiografie a cutiei toracice. În vara lui 2016, a urmat aceeași rutină. Rezultatul – sănătoasă, sau „practic sănătoasă”, după cum formulează medicii. Peste doar câteva luni, de revelion, Maria își amintește că avea dureri insuportabile în piept, pe care le-a pus pe seama stresului, mai ales că după o vreme, durerile au contenit.

În martie 2017, o durere bruscă și insuportabilă, care „o apăsa la inimă” a făcut-o să cheme urgența. Medicii de la ambulanță i-au zis că e ceva cardiac, însă nimic grav. În aprilie, de Paște, a mers la țară, la părinți, însă starea ei de sănătate se șubrezea pe zi ce trece. S-a dus la medic în centrul raional, unde a aflat că nu inima e cea care joacă festa, ci plămânii – o pneumonie netratată. A revenit la Chișinău, a mai făcut investigații, și ... i s-a pus diagnoza: tuberculoză a plămânilor fără eliminare de bacili.

Printre mituri: boala săracilor și marginalilor

„Am fost șocată. Sunt dintr-o familie cu venituri medii, până și medicul mi-a zis că tuberculoza e boala flămânzilor. Mi-au zis că aș fi bolnavă de ceva timp și că trebuie să mă internez urgent în spital, să renunț temporar la serviciu.”

Medicul curant chiar mi-a zis: „Mai bine concediază-te! Nici nu ai să poți să apari la serviciu după așa diagnoză”.

Timp de aproape o lună, a fost internată în spital. Lua un pumn de pastile zi de zi. Erau mari și amare. Urmau să o externeze, când i s-a zis că va trebui să urmeze același tratament strict supravegheat pentru șase luni și să se prezinte la policlinica de sector, 5 zile pe săptămână, pentru ca medicul să fie sigur că urmează tratamentul. Mersul la medic zi de zi nu îi surâdea, însă era pregătită să facă asta, pentru a se însănătoși.

Până la externare, medicii i-au propus să facă parte dintr-un studiu PNUD de cercetare a supravegherii video a tratamentului. Prin tragere la sorți – așa-numita randomizare – a ajuns în grupul celor care sunt monitorizați virtual, urmând ca rezultatele pacienților selectați să fie comparate cu cele ale unui grup care urmau tratamentul direct observat, acasă sau la policlinică.

I s-a oferit echipament special – o tabletă. Zilnic, se filma cum ia pastilele, expedia imaginile asistentei medicale, comunica la telefon despre ce simte pe durata tratamentului: „Am reacționat pozitiv la acest studiu. Luam o pastilă, beam apă, deschideam gura și continuam tot așa până la finalizarea cu succes a tratamentului.”

„Important e să nu ieși din cuvântul doctorului”

„M-am informat și am citit mult despre boală și viața după ce afli că ai tuberculoză. Important e să nu ieși din cuvântul doctorului.” Maria își amintește că medicul curant din spital, văzând-o că citește până și protocoalele clinice, o tachina: „Mai bine ai citi o carte de rugăciuni, decât de medicină”.

Maria spune că a întâlnit mulți pacienți care credeau că tuberculoza nu poate fi tratată, e o boală pentru toată viața și alții care credeau că nu e nevoie să urmezi chiar toată cura de tratament. Crede că mai sunt multe de făcut pentru ca oamenii să înțeleagă că responsabilitatea personală îi ajută pe cei afectați să depășească cu succes boala.

Pacienții devin mai responsabili, datorită observării video a tratamentului

În total, 175 de persoane afectate de tuberculoză au fost incluse în cercetarea PNUD, desfășurată în parteneriat cu Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, ONG-ul AFI (Asociația Sănătate și Dezvoltare Comunitară), Centrul pentru Politici și Analize în Sănătate și Behavioural Insights Team (Marea Britanie).

Pacienții au fost împărțiți aleatoriu în două grupuri: o parte administrau tratamentul în mod obișnuit, fiind observați direct (DOT – directly observed treatment), iar cealaltă – precum a fost cazul Mariei, erau observați de la distanță (VOT – video observed treatment). Rezultatele preliminare arată că nivelul de aderență în cazul VOT a fost de 87%, dublu față de grupul de control, DOT – 43%.

„Beneficiul tratamentului observat virtual este economia de timp și bani. Persoanele au raportat un nivel mai mare de satisfacție față de semenii lor care au mers la policlinică pentru a lua medicamentele de față cu asistenta medicală”, relatează Svetlana Doltu, directoare a Programului Sănătate Publică la AFI. Astfel, grație rezultatelor obținute în studiu datorită resurselor oferite de Fondul Global, alte 10 raioane vor pilota observarea video a tratamentului tuberculozei.

Un alt avantaj al metodei VOT este faptul că ea oferă mai mult spațiu personal pacienților: „Persoanele nu au trecut prin teama de a fi văzuți de vecini sau cunoscuți că merg zi de zi la medic, persoanele afectate de tuberculoză, precum și familia lor, fiind stigmatizate”, afirmă Svetlana Doltu.

„A fost o lecție de viață”

Ce înseamnă stigmă față de persoanele care suferă de tuberculoză a aflat și Maria: „M-a afectat psihologic să stau fără serviciu atâtea luni. Unii colegi mă priveau cu alți ochi. Nu s-a respectat confidențialitatea diagnozei, știa toată școala, de la mic la mare.”

Însă, Maria a fost fermă și a revenit la muncă, în pofida circumstanțelor: „M-am încadrat iar în colectiv. Nu îmi e rușine de nimic, de acest bacil nu ai cum te feri. E un mit că afectează doar unele pături ale societății.”

Acum, ea are mai multă grijă de sănătatea sa, investește într-un regim alimentar strict, face controale periodice. Își dorește un copil ... sau trei.

„Soțul și familia m-au susținut. A fost o lecție de viață, care m-a întărit”, conchide Maria.

Medicamente de calitate procurate de PNUD

Din 2017, PNUD procură medicamente și teste pentru programul național de control și profilaxie a tuberculozei.

„Cred că aceasta este o practică foarte bună, deși e o procedură alternativă, de asigurarea cu medicamente fiind responsabil statul prin mecanismele sale de procurări. S-au înregistrat rezultate importante, fiind realizate procurări la nivel internațional a medicamentelor esențiale de importanță vitală, s-au obținut economii ale bugetului public, a crescut numărul persoanelor care beneficiază de medicamente gratuite și de calitate, în conformitate cu cele mai înalte standarde internaționale”, susține Svetlana Doltu de la AFI.

„PNUD are o reputație impecabilă, mecanisme de procurare rapidă, pune accent pe calitate și cel mai bun preț, fiind una din cele mai transparente organizații internaționale din lume”, conchide managera proiectului PNUD „Servicii de susținere a achizițiilor pentru Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale”, Victoria Mereuta.

Potrivit datelor pentru anul precedent ale Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, 3358 de persoane erau afectate de tuberculoză, iar 320 au decedat.

Tratamentul tuberculozei sensibile durează 6-8 luni, iar al celei rezistente – până la doi ani, în acest caz persoana luând câte 11-12 pastile care nimicesc bacilul, pe lângă cele care atenuează eventuale efecte secundare. În Republica Moldova, tratamentul tuberculozei este gratuit și acoperit din banii publici și sursele oferite de partenerii de dezvoltare.

* numele a fost modificat, la rugămintea persoanei.

Icon of SDG 03 Icon of SDG 16

PNUD În lume

Ești la PNUD Moldova 
Mergi la Oficiul central PNUD