Descrierea proiectului:

Proiectul are la bază normele şi standardele Naţiunilor Unite privind drepturile omului şi are drept scop consolidarea capacităţii efective a persoanelor domiciliate în regiunea transnistreană de a se bucura de drepturile omului prin facilitarea îmbunătăţirii cadrului instituţional în domeniile ce ţin de dizabilităţi, violenţă în bază de gen, HIV, consumatori de droguri injectabile şi persoane în detenţie.

Proiectul este finanţat de Guvernul Suediei, implementat prin Fondul Fiduciar Multidonator al ONU şi structurat pe trei componente interconectate (drepturile persoanelor cu dizabilităţi, femei în situaţii vulnerabile şi HIV/SIDA) care sunt implementate de OHCHR, PNUD şi UNAIDS/UNODC. Acestea urmăresc să contribuie la efortul R. Moldova de a realiza Obiectivele Dezvoltări Durabile nr. 16 (Pace, justiţie şi instituţii puternice), nr.5 (Egalitatea de gen), şi nr.3 (Sănătate şi bunăstare).

Obiective:

• Un număr mai mare de femei şi bărbaţi, precum şi copii cu dizabilităţi, se bucură de gama de servicii comunitare pentru asigurarea exercitării efective a drepturilor acestora în condiţii de egalitate cu ceilalţi, în conformitate cu standardele ONU de drepturi ale omului;
• Protecţie sporită pentru victimele şi potenţialele victime ale violenţei în familie şi abilitarea persoanelor de a preveni şi soluţiona problemele la originea lor în regiune;
• Acces sporit la servicii de calitate şi integrate de prevenire, tratament şi îngrijire pentru persoanele infectate cu HIV, TB şi utilizatorii de droguri injectabile atât din sectorul civil, cât şi din penitenciarele din regiune.

Rezultate scontate:

Componenta 1: Nediscriminarea şi incluziunea socială a copiilor şi adulţilor cu dizabilităţi (OHCHR)

• Persoane responsabile instruite şi capacitate în baza standardelor internaţionale în domeniul drepturilor persoanelor cu dizabilităţi (cel puţin 100 de persoane relevante);
• Organizaţiile de femei şi bărbaţi cu dizabilităţi, abilitate să acţioneze pentru a proteja şi promova nediscriminarea şi drepturile lor fundamentale, în conformitate cu standardele internaţionale, în special prin stabilirea Alianţei Persoanelor cu Dizabilităţi din regiune cu relaţii puternice de colaborare cu organizaţii şi alianţe similare de pe malul drept al Nistrului;
• Cadrul normativ revizuit şi ajustat – pe cât de mult posibil – în conformitate cu standardele internaţionale în domeniul drepturilor persoanelor cu dizabilităţi;
• Cel puţin 50 de femei şi bărbaţi, precum şi copii cu dizabilităţi din 1-2 comunităţi-pilot au acces la un şir de servicii comunitare, conforme cu CDPD, elaborate şi lansate în regim pilot pentru a servi drept model de succes ce urmează a fi multiplicat şi extins în următoarele etape;
• O înţelegere sporită în rândul liderilor de opinie şi factorilor de decizie, precum şi în rândul societăţii, a conceptului bazat pe drepturi a dizabilităţii – cu cel puţin 100.000 de persoane antrenate în activităţi de informare/conştientizare.

Componenta 2: Sporirea egalităţii de gen şi combaterea violenţei împotriva femeilor (PNUD)

• Un centru/serviciu social de reintegrare funcţional şi două servicii non-rezidenţiale care oferă asistenţă victimelor violenţei în familie şi traficului de persoane din regiunea trasnistreană;
• Cel puţin 15 membri ai personalului antrenat în oferirea serviciilor sociale sunt instruiţi, iar capacităţile principalilor actori în protecţia şi asistenţa diverselor grupuri socialmente marginalizate sunt consolidate;
• Asistenţă de urgenţă şi reintegrare economică continue pentru femei, victime ale violenţei în familie şi/sau trafic uman, prin oportunităţi de instruire şi angajare/creare a întreprinderii proprii;
• Conştientizare publică sporită în vederea prevenirii şi denunţării cazurilor de violenţă în familie şi de trafic de persoane.

Componenta 3: Îmbunătăţirea prevenirii, tratamentului şi serviciilor de îngrijire a persoanelor cu HIV, utilizatorilor de droguri injectabile şi persoanelor în detenţie (UNAIDS și UNODC)

• 2 documente de politici privind HIV, corecte din punct de vedere al egalităţii de gen şi resurselor umane, integrate;
• 3 rapoarte de evaluare privind: problema egalităţii de gen, indicii stigmatizării, pachetul comprehensiv de servicii în detenţie, informează actorii antrenaţi în procesul de elaborare a politicilor, cu integrarea dimensiunii de gen şi celei a resurselor umane;
• Algoritmi de testare (1 document) + mecanism de referire (1 document) elaboraţi;
• Mediul este protejat prin instalaţii inovative şi salubre de gestionare a deşeurilor oferite penitenciarelor; 100% deşeuri medicale gestionate prin proiecte de reducere a riscurilor către 2017;
• Stigmatizarea şi discriminarea sunt reduse în instituţiile medicale;
• 20 de decidenţi de nivel înalt din sectorul penitenciar susţin implementarea pachetului cuprinzător de îngrijire integrată de calitate pentru persoanele cu HIV şi cele care utilizează droguri injectabile;
• Cel puţin 10 decidenţi de nivel înalt din organele de drept susţin reducerea riscurilor şi au capacitatea să asigure securitatea personală şi siguranţa la locul de muncă;
• 2000 de deţinuţi se bucură de acces sporit la servicii comprehensive HIV în penitenciare;
• 60 specialişti medicali (epidemiologi, personal de laborator, specialişti în problema dependenţei de droguri, doctori, specialişti în boli transmisibile, personal din societatea civilă) au căpătat aptitudini să ofere servicii calitative şi prietenoase beneficiarilor;
• 4 centre de tratament substitutiv al dependentei de opiacee sunt lansate în regim pilot şi extinse pe malul stâng (2 unităţi) şi cel drept (3 unităţi);
• 50 de UDI beneficiază regulat de TSDO;
• Sensibilizarea publică privind dependenţa de droguri, prevenirea stigmatizării HIV şi discriminării în mediul medical este sporită şi acoperă circa 5.000 de persoane din categoriile-cheie de populaţie şi 200 lucrători medicali;
• 200 de beneficiari referiţi spre programele de reducere a riscurilor de către organele de drept către începutul lui 2018.

Realizări:

Componenta 2: Sporirea egalităţii de gen şi combaterea violenţei împotriva femeilor

• Adăpostul temporar este funcțional și continuă să ofere asistență în cazurile cele mai complicate de violență domestică din regiunea Transnistreană;
• Două Centre regionale din Slobozia și Grigoriopol oferă servicii la nivelul comunităților locale, identificând, asistând și redirecționând cazuri de violență în familie;
• Lucrările de reconstrucție a noului adăpost permanent sunt în derulare, grație suportului financiar oferit de UE și Guvernul Suediei;
• Continuitatea procesului de asistență pentru victimele violenței domestice este asigurată prin semnarea de amendamente la acordurile de finanțare cu ONG-urile partenere selectate, acoperind perioada noiembrie 2017 - mai 2018;
• De la înființarea serviciilor destinate asistenței victimelor violenței domestice, și anume a adăpostului temporar din Bender, precum și a Centrelor regionale din Grigoriopol și Slobozia, au fost asistate și informate 1.065 de persoane, dintre care 946 femei, 96 copii și 23 bărbați, după cum urmează:
  • 606 de femei au fost informate despre fenomenul și consecințele violenței domestice, precum și despre serviciile existente;
  • 459 de persoane au primit cel puțin un serviciu sau mai multe: juridice, psihologice, de orientare profesională ș.a.;
  • 44 de persoane s-au angajat în câmpul muncii.

Ca urmare a intervenției, pentru prima dată în 39 de comunități, problema violenței în familie a fost discutată, sporindu-se gradul de conștientizare a fenomenului și a consecințelor violenței domestice, dar și a serviciilor deja existente. Datorită serviciilor create, 80 de femei au reușit să-și reia viața, 64 părăsind agresorul, iar altele 16 divorțând. Mai mult de 90 de victime au reușit să-și recapete drepturile, în special în ceea ce privește drepturile de proprietate, restabilirea drepturilor părintești, dreptul la plăți sociale, obținerea buletinelor de identitate pentru acestea și copiii lor, fiind de asemenea ajutate să sesiseze organele de forță despre faptele de violență săvârșite de partenerul de viață. Conform datelor prezentate de ONG-urile partenere, după intervenția specialiștilor din serviciile create, 129 de femei pot fi considerate integrate din punct de vedere social.