Foto: Victor Munteanu

Orașele mici de pe ambele maluri ale Nistrului au potențial de dezvoltare, însă factori precum migrația, îmbătrânirea populației și lipsa locurilor de muncă împiedică valorificarea acestuia. La această concluzie a ajuns un grup de cercetători din dreapta și stânga râului Nistru, care a evaluat potențialul de dezvoltare durabilă a orașelor mici din valea râului Nistru. Colaborarea a avut loc în cadrul Programului „Susținerea măsurilor de promovare a încrederii”, finanțat de UE și implementat de PNUD.

În analiză au fost incluse localități cu o populație de până la 50 de mii de locuitori, nouă orașe de pe malul drept al Nistrului - Soroca, Florești, Șoldănești, Rezina, Orhei, Criuleni, Anenii Noi, Ștefan-Vodă, Căușeni, și șase de pe malul stâng - Camenca, Râbnița, Dubăsari, Grigoriopol, Slobozia, și Dnestrovsc. Potențialul acestora a fost analizat în baza mai multor indicatori statistici corelați cu Agenda de Dezvoltare Durabilă 2030.

„Rezultatele studiului și recomandările pot fi utilizate de liderii locali care vor putea să determine cele mai eficiente forme și metode de planificare a cheltuielilor publice, atragere a investițiilor și reducere a dezechilibrelor de dezvoltare social-economică. Reprezentanții societății civile vor putea utiliza atât datele din studiu, cât și analiza complexă a factorilor dezvoltării durabile, pentru elaborarea propunerilor de proiecte de dezvoltare teritorială”, consideră Aurelia Spătaru, manager de proiecte, PNUD Moldova.

Datele raportului arată că în toate orașele analizate din stânga Nistrului și în trei orașe de pe malul drept  (Criuleni, Orhei și Ștefan-Vodă) se atestă un declin demografic. Acesta este determinat de scăderea drastică a natalității, creșterea ratei de mortalitate și a indicelui de îmbătrânire, în special în Dubăsari, Dnestrovsc și Camenca. În majoritatea celorlalte orașe mici de pe malul drept sporul natural al populației este pozitiv și reprezintă un potențial de dezvoltare care încă poate fi valorificat.

Potențialul de dezvoltare economică a orașelor mici a fost analizat prin producția fabricată și sursele principale de venit ale locuitorilor. Astfel, cea mai mare valoare a producției fabricate per locuitor e înregistrată în Criuleni, Rîbnița, Rezina și Anenii Noi (între 3.188$ și 6.721$),  iar cea mai mică valoare a producției e înregistrată în Șoldănești și Camenca (cu 137$ și, respectiv, 339 $). Câștigul salarial nominal mediu lunar al unui angajat din orașele mici din valea râului Nistru variază de la 174 $ în Ștefan Vodă până la 337 $ în Râbnița. În același timp, pensia medie lunară constituie de la 52 $ în Șoldănești, până la 118 $ în Dubăsari și 121 $ în Râbnița.

Calitatea vieții locuitorilor din orașele mici depinde de starea lor de sănătate, condițiile de trai și oportunitățile egale de care pot beneficia în luarea deciziilor. Astfel, cele mai înalte rate ale mortalității, inclusiv din cauza cancerului, se atestă în localitățile Camenca și Dubăsari, fiind de 1,5 ori mai mare decât media pe orașele mici din valea Nistrului. În același timp, în Rezina se atestă cea mai înaltă rată a mortalității infantile (18,6 cazuri la 1.000 de născuți vii).

Potrivit autorilor studiului, majoritatea oamenilor care locuiesc în orașele din valea râului Nistru sunt asigurați cu spațiu locativ. Totodată, în timp ce un locuitor din Florești beneficiază de 19,6 m² de locuință, în Anenii Noi acest coeficient ajunge la 33,6 m².

Autorii au mai arătat că populația din zonă are acces diferit la servicii comunale. Astfel, cea mai mare rată de acces la rețele de gaze naturale se înregistrează în Anenii Noi, Criuleni și Dnestrovsc (peste 96%), în timp ce locuitorii din Șoldănești, Camenca și Ștefan Vodă sunt conectați doar în proporție de 73-75%. Pe de altă parte, cel mai scăzut acces la rețeaua de apeduct îl au locuitorii din Șoldănești, Florești și Camenca. Accesul la sisteme de canalizare și încălzire este asigurat doar pentru 4 din 10 locuitorii din Slobozia, Camenca, Șoldănești și Dubăsari.

Un alt aspect al cercetării se referă la situația ecologică. Cea mai mare emisie de poluanți în aerul atmosferic de la surse staționare se înregistrează în Dnestrovsc (618 kg per locuitor – în special de la Centrala termoelectrică), Rezina (113 kg/locuitor) şi Râbnița (92 kg/locuitor). În același timp, există diferențe semnificative în asigurarea populației orașelor cu spații verzi. În timp ce în Grigoriopol unui locuitor îi revin în medie 19 m² de spații verzi, la Soroca - doar 1,8 m² per locuitor.

Ponderea femeilor în organele administrației publice locale înregistrează cele mai înalte cote în orașele Dnestrovsc, Grigoriopol și Șoldănești (unde fiecare al treilea mandat în consiliul orășenesc este deținut de o femeie).  În același timp, la Căuşeni, Rîbniţa, Ştefan-Vodă şi Orhei ponderea femeilor în consiliile locale este mult mai mică și constituie între 4% și 17,6 %.

În baza evidențelor analizate, autorii studiului au realizat două clasamente: primul este clasamentul potențialului de dezvoltare durabilă (în baza sumei ratingurilor indicilor pe șapte domenii ale dezvoltării durabile), al doilea – evaluează echilibrul între componentele de dezvoltare durabilă a orașelor (reprezentând evaluarea abaterii indicilor pe șapte domenii de la valoarea medie). Astfel, orașul Dnestrovsc ocupă primul loc în topul potențialului de dezvoltare durabilă, înregistrând cele mai înalte valori ale indicatorilor producției industriale, veniturilor și amenajării habitatului. Dar având cele mai mari probleme de ordin demografic și ecologic, acest oraș nu se poate dezvolta echilibrat pe toate cele șapte componente ale dezvoltării durabile. Orașele Criuleni, Anenii Noi, Căușeni, Ștefan-Vodă, care au o valoare medie a potențialului de dezvoltare durabilă, au obținut o valoare înaltă în ceea ce privește dezvoltarea echilibrată între factorii dezvoltării durabile.

Notă: Autorii studiului s-au bazat pe datele Biroului Național de Statistică și Serviciului de statistică din stânga Nistrului. Alte trei studii care includ ambele maluri ale râului Nistru, referitoare la eroziunea solurilor, incluziunea infrastructurii educaționale și inegalitățile de pe piața muncii vor fi făcute publice în curând. Scopul de bază al programului de granturi în baza căruia au fost elaborate cele patru studii a fost de a contribui la sporirea capacităților utilizatorilor de date de a valorifica la maximum datele statistice disponibile. Un accent sporit a fost pus pe stimularea dialogului între cercetătorii de pe ambele maluri.

Studiul prezintă diferențele obiective ale potențialului de dezvoltare a orașelor mici din valea fluviului Nistru și propune o grupare a orașelor care au un potențial de dezvoltare durabilă similar.

Studiul a fost elaborat în cadrul Programului „Susținerea măsurilor de promovare a încrederii”, finanțat de Uniunea Europeană și implementat de PNUD. Programul contribuie la consolidarea încrederii între locuitorii ambelor maluri ale râului Nistru prin implicarea în proiecte comune a reprezentanților societății civile, mediului de afaceri și liderilor locali.

Persoană de contact: Irina Perciun, Specialistă în comunicare și relații media. Tel.: 069 12 02 34; e-mail: irina.perciun@undp.org

Icon of SDG 08 Icon of SDG 09 Icon of SDG 11

PNUD În lume

Ești la PNUD Moldova 
Mergi la Oficiul central PNUD