Raportul Dezvoltării Umane 2014: 2.2 miliarde de oameni sunt săraci sau aproape săraci

24 Iul 2014

Conform clasamentului Indicelui Dezvoltării Umane, Republica Moldova se află pe locul 114 dintr-un număr de 187 de țări și teritorii ale lumii


Vulnerabilitatea persistentă amenință dezvoltarea umană. Iar dacă aceasta nu va fi abordată sistematic prin politici și norme sociale, progresul nu va fi echitabil și nici durabil. Acesta este mesajul principal al Raportului Dezvoltării Umane 2014, lansat astăzi de Administratorul PNUD  Helen Clark și Prim ministrul Japoniei Japan Shinzō Abe în Tokyo.  

Întitulat Susținerea progresului uman: Reducerea vulnerabilităților și consolidarea rezistenței, Raportul  oferă o nouă perspectivă a vulnerabilității și propune căi de consolidare a rezistenței. Studiul de asemenea pledează pentru serviciile sociale de bază universale și politici mai puternice pentru protecția socială și angajarea deplină în câmpul muncii pentru a avansa și asigura progresul de dezvoltare.

Conform indicatorilor de măsurare a sărăciei în baza venitului, 1,2 miliarde de oameni trăiesc pe $1.25 sau mai puțin pe zi. Cu toate acestea, ultimele estimări ale Indicelui Sărăciei Multidimensionale a PNUD arată că circa 1.5 miliarde de oameni din țările în curs de dezvoltare trăiesc în sărăcie, fiind deprivați de servicii de sănătate, educație și standarde de trai. Și cu toate că nivelul sărăciei în general este în scădere, aproape 800 milioane de oameni sunt expuși riscului de a deveni iarăși săraci.  

În ultimii ani, Republica Moldova a înregistrat progrese în reducerea vulnerabilității și îmbunătățirea vieții oamenilor. Numărul de oameni care trăiește sub pragul sărăciei s-a redus cu mai mult de jumătate în ultimii 7 ani de la  30.2% (2006) la 12.7% (2013), iar ratele accesului la educație și mortalității infantile s-au îmbunătățit. Populația de la sate, femeile, persoanele de etnie romă, cele cu dizabilități, familiile cu mulți copii, persoanele în etate și copiii rămași fără părinți din cauza migrației sunt cele mai vulnerabile grupuri din Moldova.

“Problema inegalității – dintre bărbați și femei, cei care au mai puțin acces la oportunități – trebuie abordată pentru a folosi pe deplin potențialul de dezvoltare a Moldovei și oamenilor săi. Noi vom continua să sprijinim accelerarea dezvoltării pentru toți oamenii din Moldova prin oferirea de cunoștințe, expertiză și abordări inovatoare”, a spus Narine Sahakyan, Reprezentant permanent adjunct, PNUD Moldova, în cadrul lansării Raportului la Chișinău.

Consultările naționale privind Viitorul pe care Moldova și-l Dorește au arătat că mulți oameni consideră prețurile mari la energie și produse alimentare, amenințările cauzate de schimbările climatice, migrația și îmbătrânirea populației drept cele mai mari provocări pentru viitor.

  • 84% din oamenii săraci din Moldova locuiesc în zonele rurale (2013), iar decalajul urban-rural este în creștere în comparație cu anii precedenți. Ei sunt mai vulnerabili și din cauza accesului scăzut la educație și serviciile de sănătate. În plus, ratele de înrolare în învățământul preșcolar și școlar precum și indicatorii sănătății materne sau a copiilor sunt mult mai mici în localitățile rurale (Raportul național OMD 2013).
  • În Moldova, femeile constituie 53% din populația economic inactivă, iar unele din ele se confruntă cu discriminare pe piața muncii. Mai mult de jumătate din femeile din Moldova au fost expuse  diferitor forme de violență domestică începând cu vârsta de 15 ani. Un studiu recent privind utilizarea timpului în Moldova al Biroului Național de Statistică arată că femeile din Moldova fac cele mai multe munci neplătite și că ele dedică de două ori mai mult timp îngrijirii copiilor decît bărbații.
  • Rata șomajului printre tineri, care reprezintă un sfert din populaţia Republicii Moldova, a constituit 9.9% și doar 5.6% printre populația generală (2012). În cadrul consultărilor naţionale privind Viitorul pe care Moldova şi-l doreşte, tinerii au declarat că își doresc o educaţie mai bună, un stil de viaţă sănătos şi oportunităţi de angajare în câmpul muncii într-o societate mai tolerantă, unită și durabilă.
  • Circa 18% din gospodăriile conduse de oamenii în vârstă în Moldova trăiesc sub nivelul sărăciei. 34.1% din peroanele în vârstă se consideră cei mai excluși (RNDU 2010/11), în timp ce 66% din respondenți care au participat la consultările naţionale privind Viitorul pe care Moldova şi-l doreşte consideră că persoanele în vârstă singure sunt cel mai vulnerabil grup social din Moldova.  


Conform Raportului, în 2013 valoarea Indicelui Dezvoltării Umane (IDU) a Republicii Moldova – care rezumă perspectivele unei vieţi lungi şi sănătoase, starea educaţiei şi standardele unui trai decent - constituie 0.663, poziționând  țara  pe locul 114 în categoria statelor cu o dezvoltare umană medie, dintr-un număr de 187 de țări și teritorii ale lumii. Din regiunea Europei și Asiei Centrale, țările care sunt apropiate de Moldova ca nivel de dezvoltare umană sunt Turkmenistanul și Uzbekistanul, ocupând în clasamentul dezvoltării umane pozițiile 105 și 116, respectiv. Între anii 1995 și 2013, IDU al Republicii Moldova a crescut de la 0.645 până la 0.663, ceea ce reprezintă o majorare cu 2.8 la sută sau o creștere medie anuală de aproximativ 0,12 la sută.

Oferind o radiografiere a progreselor înregistrate de Republica Moldova la fiecare dintre cei câțiva indicatori care compun Indicele Dezvoltării Umane, Raportul 2014 constată că între 1980 și 2013 speranța de viață la naștere a crescut cu 3.9 ani, media anilor de școlarizare a crescut cu 3.4, iar durata preconizată a școlarizării a scăzut cu  0.2 ani.  Între 1990 și 2013, Produsul Național Brut pe cap de locuitor s-a micșorat  cu aproximativ 11.7 la sută.

Norvegia, Australia, Elveția și Statele Unite ale Americii continuă să se afle în topul  Indicelui Dezvoltării Umane, în timp ce Sierra Leone, Ciad, Republica Centrală Africană, Republica Democratică Congo și Niger încheie acest clasament.

De rînd cu IDU, Raportul include alți patru indicatori - Indicele Dezvoltării Umane ajustat pentru Inegalitate, Indicele Inegalităţii de Gen,  Indicele Dezvoltării de Gen și Indicele Sărăciei Multidimensionale.

Examinînd inegalitatea în cele trei dimensiuni ale IDU – sănătatea, educația și veniturile –precum și  IDU al Moldovei pentru anul 2013 de 0.660 din perspectiva inegalității, valoarea acestuia constituie 0.582, în scădere cu 12.2 procente datorită inegalității în distribuirea indicatorilor pe cele trei dimensiuni. În medie, această scădere din cauza inegalității constituie 25.6 procente pentru țările cu o dezvoltare umană medie și 13.3 pentru cele din Europa și Asia Centrală.

Indicele Inegalității Gender (GII), care măsoară disparităţile în sănătatea reproductivă, abilitare și activitatea economică a femeilor, are o valoare de 0.302, poziționînd Moldova pe locul 51 din cele 149 țări incluse în indicele pentru 2013. În Moldova, femeile reprezintă în parlament 19.8 procente,  93.6 procente din femeile adulte au studii medii generale sau superioare, în comparație cu 96.6 procente dintre bărbați. La fiecare 100,000 vii născuți, 41 de femei decedează din cauza problemelor legate de sarcină, iar rata de nașteri printre adolescenți este de 29.3 nașteri la 1000 de vii născuți. Prezenţa  femeilor pe piața muncii este de 37.0 procente în comparație cu 43.3 pentru bărbați.

Conform Indicelui Sărăciei Multidimensionale (ISM), care identifică lipsuri importante în sănătate, educaţie şi standarde de viaţă, în Moldova 1.3 procente din populație trăiește în sărăcie multidimensională, în timp ce alte 5.2 procente erau vulnerabili față de multiple deprivări (date 2005). Intensitatea deprivării–procentajul mediu al deprivării cu care se confruntă oamenii care trăiesc în sărăcie multidimensională - a constituit 38.8 procente în Moldova. Valoarea ISM, care reprezintă numărul de oameni afectați de sărăcie multidimensională ajustată de intensitatea deprivărilor, a fost de 0.005.

DESPRE ACEST RAPORT: Raportul Dezvoltării Umane este o publicație editorială independentă a Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare.  Pentru a descărca gratis atât Raportul Dezvoltării Umane 2014, precum și alte materiale adiționale privind indicatorii sau implicațiile regionale, vă rugăm să vizitați: http://hdr.undp.org

Dosarul complet de presă: http://hdr.undp.org/en/2014-report/press

Pentru informații suplimentare, contactați:

Ludmila Tiganu, Specialist comunicare, PNUD Moldova, ludmila.tiganu@undp.org, + 373 22 269 112