Migranţi, dar voluntari acasă

5 decembrie 2016. Conform estimărilor oficiale, peste un sfert din forţa de muncă a R. Moldovei se află şi munceşte peste hotare. Deşi migranţii sunt sursa majoră de venituri pentru economia naţională, se consideră că exodul masiv al populaţiei paralizează dezvoltarea statului, în general, şi a localităţilor în particular.

Totuşi, migranţii din mai multe localităţi din R. Moldova au demonstrat că este posibil de combinat migraţia şi voluntariatul în favoarea dezvoltării locului de baştină.

Tatiana Manoli, o tânără din satul Colibaşi (Cahul), arhitectă în devenire, spune că s-a bucurat de oportunitățile de dezvoltare personală oferită de localitatea natală, de o educație adecvată. Cu toate acestea, a plecat la studii peste hotare, cu mari planuri de carieră în domeniul arhitecturii.

Asemeni Tatianei, mulţi dintre moldovenii plecaţi sunt urmăriţi de dorul de casă şi se implică în activităţi de voluntariat pentru comunităţile de unde provin.

Atunci când sunt departe de casă, dorul este foarte puternic, iar momentul revenirii acasă este cel mai frumos şi emoționant lucru trăit de fiecare dată. Am plecat din localitatea de baştină, dar a venit timpul ca deja eu să ajut satul meu natal cu aptitudinile şi cunoștințele acumulate”, susţine Tatiana.

În vara acestui an, Tatiana a dedicat opt zile complete de muncă din scurta sa vacanţă pentru crearea planului arhitectural al sălii polivalente din localitate.

Autorităţile locale şi băştinaşii din Colibaşi discută proiectul sălii polivalente

Contribuția sa a a picat la țanc, deoarece primăria din localitate demult timp avea ideea creării unui spaţiu adecvat, bine planificat pentru implicarea localnicilor în diverse activități sportive: fotbal, mini-fotbal/volei, baschet (spațiu interior și exterior), dansuri, fitness etc. Suma totală a proiectului este estimat la peste 88.000 USD.

Puncte de reper:

  • Pe parcursul primelor şase luni de la crearea asociaţiilor de băştinaşi, în cele 25 localităţi partenere ale proiectului MiDL, deja au fost implementate peste 100 proiecte şi iniţiative la nivel local.
  • Principalele domenii de intervenţie ale proiectelor implementate de asociațiile de băștinași sunt: social (25%), educativ (40%), cultural (15%), și amenajarea teritoriului (20%).
  • De aceste iniţiative au beneficiat peste 5.000 copii, inclusiv de burse oferite de migranţi (54 elevi), suport pentru procurarea rechizitelor şcolare (45 copii). Persoanele în etate au beneficiat de ajutoare materiale și asistenţă.

Planul arhitectural al sălii polivalente realizat de Tatiana Manoli

Pentru o colaborare mai eficientă a localităţii cu băştinaşii plecaţi în întreaga lume, în mai 2016 la Colibaşi a fost fondată Asociația Băștinașilor din Colibași, iar crearea Sălii Polivalente de Sport este una din prioritățile pe termen mediu incluse în planul de acțiuni al asociației.

“Acest proiect urmează a fi realizat, în mare parte, în bază de voluntariat şi contribuţii financiare din partea băştinaşilor aflaţi departe de casă. Am realizat chiar şi un filmuleţ pentru informare şi asigurat astfel o mai mare transparenţă vizavi de noul proiect”, spune Cornel Inje, președintele asociației.

Satul Colibași este beneficiar al Proiectului Migrație și Dezvoltare Locală (MiDL), alături de alte 25 localități din Republica Moldova. Proiectul este implementat de PNUD Moldova cu suportul financiar al Agenţiei Elveţiene pentru Dezvoltare și Cooperare în Moldova.

Pentru a stimula interesul din partea diasporei, a fost lansat și un program local de revenire temporară. Reprezentanții din diasporă sunt susținuți să revină temporar în localitățile lor de baștină pentru a face transfer de bune practici, a aduce idei, experiențe și abilități noi aflate în țările de destinație.

Băştinaşii plecaţi sunt o importantă resursă de dezvoltare pentru localitatea noastră. Această oportunitate este cu atât mai valoroasă cu cât bugetul local este unul auster, iar resursele umane calificate sunt aproape lipsă”, susţine Ion Dolganiuc, primarul satului Colibaşi.

Acesta este unul dintre exemple care demonstrează că migraţia şi voluntariatul pentru locul de origine sunt, totuşi, compatibile și cu impact.

Multiplicarea acestor experienţe poate dezvolta fiecare localitate separat, dar şi ţara, în ansamblu, deoarece migranţii moldoveni sunt o resursă valoroasă, ba mai mult, îşi doresc să facă voluntariat ACASĂ.