Mai aproape de un Parlament unde femeile şi bărbaţii sunt egal reprezentaţi

Foto: Parlamentul RM

12 decembrie 2015. Într-o lume unde termeni precum egalitatea de gen sunt rostiţi la fiecare pas, de ce nu avem încă un Parlament în care să avem tot atâtea deputate cât şi deputaţi?

La această întrebare a răspuns primul audit de gen, elaborat cu suportul  Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), în cadrul proiectului “Îmbunătățirea democrației în Moldova prin suport parlamentar şi electoral”, prezentat recent Legislativului.  

Puncte de reper

  • Femeile dețin 21,78% din mandatele din Parlament, reprezentarea fiind sub media de 40% recomandată de Consiliul Europei.
  • Moldova ocupă locul 61 din 190 într-un clasament efectuat de Uniunea Inter-Parlamentară (IPU) despre reprezentarea femeilor în Parlament.
  • Două din cinci fracțiuni parlamentare sunt conduse de femei.
  • Trei din nouă membri ai Biroului Permanent sunt femei.
  • Din octombrie 2015, patru din nouă comisii parlamentare sunt conduse de femei, ceea ce reprezintă o premieră în Moldova.
  • Doar o comisie parlamentară din cele 12 este condusă de o femeie.
  • Din 9 secretari ai comisiilor parlamentare, doar 2 sunt femei.

O legislație oarbă la dimensiunea de gen

Au fost atestate deficiențe în implementarea legislației naționale în promovarea femeilor și susținerea egalității de gen. Normele naționale nu conțin măsuri temporare sau cote pentru creșterea prezenței femeilor în Parlament. Totuși, există un proiect de lege în Comisia parlamentară pentru drepturile omului și relații interetnice, care recomandă stabilirea unor cote de reprezentare a femeilor.

Auditul de gen a constatat lipsa unor politici de gen în Parlament și în Secretariatul Parlamentului.

În Moldova, fiecare al doilea cetăţean e femeie, în timp ce în Parlament doar un mandat din patru aparţine unei femei. Cum se explică acest decalaj?

”Partidele politice propun liste electorale cu un număr redus de femei.”, constată vicepreședinta Parlamentului, Liliana Palihovici.

Motivul, potrivit autorilor studiului, este lipsa unei reglementări care ar obliga o reprezentare proporțională de gen la etapa formării listelor de candidați pentru funcția de deputat. Chiar și atunci când se respectă o cotă de minim 30% pentru femei, dânsele se regăsesc la coada listelor.

Recomandările formulate de experți ar trebui să ajute parlamentarii să elimine lacunele, ajustând nu doar legile, dar și tratarea femeilor la standardele anului 2015.

Portofolii sociale pentru femei

Cercetarea a demonstrat că femeile deputate dețin portofolii tradiționale, numite soft, adică uşoare. Ele gestionează chestiuni ce vizează sfera socială, familia, locurile de muncă și educația. În trei comisii parlamentare responsabile de economie, securitate și agricultură, este doar câte o femeie sau niciuna. Excepție este Comisia pentru politică externă, unde sunt trei femei, inclusiv preşedinta comisiei.  

“În opinia mea, dacă vorbim de o democrație veritabilă, atunci șansele sunt egale pentru femei și bărbați și viteza construirii unei cariere de succes depinde direct de efortul depus. Dacă ne referim la realitățile într-o democrație incipientă, lucrurile arată un pic diferit. Nu întotdeauna o femeie profesionistă și activă are cele mai mari șanse să fie promovată”, mărturiseşte vicepreşedinta Parlamentului.

Feminizare negativă

Secretariatul Parlamentului e dominat de femei, care constituie 2/3 din numărul angajaților. Motivul principal, potrivit Auditului gender, este remunerarea modestă.

Totodată, raportul recomandă stipularea în regulament a concediului paternal/maternal.

Către o platformă comună de dialog a deputatelor

De ce am avea nevoie de o asemenea platformă, când avem o sumedenie de mecanisme, grupuri de lucru etc?

Studiile  efectuate de Uniunea Inter-Parliamentară demonstrează că acest mecanism chiar are impact și este eficient în promovarea politicilor de gen și perspectivei de gen în legislație.

”Decizia de a crea o platformă comună de comunicare între doamnele deputate a fost luată pentru a avea o mai bună cooperare în promovarea subiectelor de interes comun societății”, afirmă vicepreședinta Parlamentului, Liliana Palihovici.

Astfel, platforma comună de dialog este reprezentată de 21 femei deputate. Structura are un Consiliu de Coordonare, din 5 membre, reprezentând fiecare fracțiune parlamentară. Scopul acestei inițiative este crearea unui forum pentru deputate unde dânsele ar putea discuta și îşi expune poziția asupra unor teme care afectează femeile din toată tara, din regiune și la nivel global, dincolo de politiciele partidelor.

Astfel, în atenția deputatelor se află subiecte din domeniile educației, sănătății, serviciilor sociale, antreprenoriatului, migrației, demografiei, care necesită soluționare urgentă. Liliana Palihovici: “Pentru a avea mai multe femei active din punct de vedere social, economic și politic, trebuie mai întâi să creăm servicii și facilități în susținerea familiei. În cele din urmă, doar așa putem avea o societate democratică și prosperă”.

Pentru un Parlament sensibil față de perspectiva de gen

Conducerea Legislativului s-a arătat deschisă să implementeze Planul de acțiuni pentru egalitatea de gen, care a fost întocmit în baza recomandărilor Raportului de audit, inclusiv amendarea unor legi.

Auditul gender a fost efectuat cu suportul Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), în cadrul proiectului “Îmbunătățirea democrației în Moldova prin suport parlamentar şi electoral”, proiect susținut financiar de Suedia. Acesta este primul audit gender în istoria Parlamentului Republicii Moldova. 

PNUD În lume

Ești la PNUD Moldova 
Mergi la Oficiul central PNUD