Cultivarea rezistenței la schimbarea climei în Republica Moldova

În Moldova economia se bazează în mare parte pe agricultură, cu trei pătrimi de terenuri folosite pentru creşterea produselor alimentare. Foto: PNUD Moldova

18 ianuarie 2016. Pentru Vasile Baciu, fermier din satul Sadaclia situat în sudul Republicii Moldova, cel mai bun lucru din anul 2015 a fost primirea unui grant oferit de proiectul sprijinit de Ministerul Federal al Agriculturii, Pădurilor, Mediului și Gospodăririi Apelor al Austriei și de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare pentru a procura echipament agricole modern și pentru a participa la instruiri privind practicile agricole reziliente la schimbarea climei.

Având o experiență de peste 15 ani în agricultură, Vasile Baciu a constatat că „după ce a fost cumpărat echipamentul, în scurt timp a crescut calitatea muncii, s-a redus aproape cu jumătate consumul de motorină pe hectar, iar angajații au o dispoziție de lucru mai bună. Aceasta ne permite să fim siguri și să ne facem planuri de viitor, am trecut la o etapă mai avansată de prelucrare a terenurilor și sperăm să avem culturi mai bune.”

Republica Moldova este o țară fără ieșire la mare, situată în Europa de Est, la nord-est de România, şi este cunoscută mai ales datorită vinurilor sale, care sunt produsul principal de export al ţării. Cerealele, precum și fructele și legumele – îndeosebi merele – sunt printre primele cinci produse cu cele mai mari volume în exporturile agricole ale Moldovei. Sectorul agricol și cel de prelucrare a produselor alimentare, împreună, constituie aproximativ 40 la sută din produsul intern brut al țării.

Puncte de reper

  • În nordul țării, în raionul Fălești, unul dintre granturi a oferit finanțare pentru procurarea echipamentului care a inclus un scarificator și o semănătoare de precizie, care nu necesită arat. Terenurile agricole acoperă o suprafață de 870 ha, la cultivarea cărora sunt antrenate 1 400 de persoane. Pe aceste terenuri se cultivă grâu, porumb, orz, floarea-soarelui și sfecla de zahăr, care este, la rândul său, în beneficiul întregului sat Călugăr (cu o populație de 2178).
  • În sudul țării, au fost sprijinite 2 proiecte-pilot implementate, în satul Sadaclia (cu o populație de 4389), de Gospodăria Ţărănească ,,Vasile Baciu” și „SADAC-AGRRO” S.R.L. Aceste proiecte-pilot prestează servicii altor fermieri mici și gospodării din apropiere.
  • Gospodăria Ţărănească ,,Vasile Baciu” are în gestiune 347 ha, care cuprinde terenuri luate în arendă de la peste 200 de săteni; gospodăria crește rapiță, muștar, orz, grâu, porumb și floarea-soarelui.
  • Proiectul-pilot implementat de gospodăria agricolă vecină „SADAC-AGRRO” S.R.L, are în gestiune 8000 ha, care includ terenuri luate în arendă de la 1100 de săteni. Această gospodărie cultivă rapiță, muștar, orz, grâu, porumb, floarea-soarelui și deține o vie și o livadă. Cele două gospodării agricole susţin 1300 de gospodării prin arenda terenurilor.
  • Circa 60 de fermieri au beneficiat de instruiri cu privire la practicile agricole rezistente la schimbarea climei și agricultura durabilă.

Gospodăriile din Republica Moldova care depind de agricultură, la fel ca cea a lui Vasile Baciu, au resimţit primele efecte ale schimbărilor climatice. Cu trei sferturi din terenuri folosite pentru creşterea produselor alimentare, economia Republicii Moldova se bazează în mare măsură pe agricultură, care este pusă în pericol de perioadele îndelungate de secetă, de creșterea temperaturii, de reducerea rezervelor de apă și de eroziunea solurilor, toate având tendința să reducă securitatea alimentară și veniturile gospodăriilor.

Vasile Baciu are o experiență în agricultură cu care se mândrește, fiind absolvent al Universității Agrare de Stat din Moldova, pe care a terminat-o cu cea mai înaltă distincție. Pentru a garanta că fermieri precum Vasile Baciu sunt în măsură să-şi aprovizioneze familiile cu alimente în ciuda schimbării climei, crearea unor intervenţii eficiente de adaptare și îmbunătățire a practicilor agricole rezistente la schimbarea climei sunt un imperativ.

Proiectul „Suport pentru Procesul Național de Planificare a Adaptării Republicii Moldova la Schimbările Climatice” răspunde la acest imperativ și face eforturi pentru a garanta că Republica Moldova dispune de un sistem de planificare și de asigurare a bugetului pentru adaptare pe termen mediu şi lung, cu scopul de a reduce vulnerabilitatea principalelor sectoare, precum agricultura, la efectele schimbării climei.

Cu fondurile oferite de Ministerul Federal al Agriculturii, Pădurilor, Mediului și Gospodăririi Apelor al Austriei și sprijinul PNUD Moldova, proiectul este implementat de Oficiul Schimbarea Climei al Ministerului Mediului. Activităţile sunt desfăşurate în trei sectoare principale: agricultură, energie și resurse de apă. În 6 raioane vulnerabile la schimbarea climei, sunt implementate proiecte-pilot, pentru promovarea măsurilor de adaptare și catalizare a multiplicării lor în alte regiuni ale țării.

Prin proceduri competitive, au fost acordate granturi în domeniul agriculturii. Beneficiarii acestor granturi îşi îmbunătățesc practicile de conservare a solurilor, contribuind astfel la restabilirea fertilităţii lui. Prin promovarea noilor tehnologii agricole, precum navigarea automatizată prin GPS cu scopul eficientizării utilizării pesticidelor și îngrășămintelor minerale, sau prin îmbunătățirea metodelor de conservare a solului și utilizarea echipamentelor de precizie, se urmăreşte obiectivul general de dezvoltare a rezilienței la schimbarea climei a agricultorilor.

Metodele de conservare, precum fără lucrări permanente de arat sau arat minim, rotația culturilor și plantarea culturilor de protecție sunt vitale pentru a asigura soluri sănătoase. Totodată, aceste metode minimizează problemele posibile, inclusiv eroziunea solului, degradarea solului și consumul excesiv de energie. Beneficiarii promovează o varietate de practici de recoltare, printr-o abordare sistemică de susținere și îmbunătățire a resurselor naturale. În afară de beneficiile de conservare, astfel de sisteme contribuie la eficiența energetică generală a întregii activități agricole, economisind combustibilul și forţa de muncă.

Grigore Batîru, consultant național pentru sectorul agricol, subliniază: „Agricultorii sunt încurajați să aplice principiile agriculturii de conservare bazate pe perturbarea minimă a solului; să nu recolteze resturile vegetale care, în cele din urmă, se transformă în materie organică şi au capacitatea de a menține și de a conserva apa în sol, și un alt principiu: regula generală a agriculturii este rotația culturilor. Aceasta este una dintre soluțiile de adaptare prioritare.”

Pentru a schimba tehnologiile de cultivare, este necesară consolidarea competențelor tehnice și creșterea gradului de conștientizare cu privire la practicile de conservare. Pentru implementarea tehnologiilor potrivite, experții ADA și PNUD au instruit fermierii cu privire la practicile de adaptare, oferindu-le, pe termen lung, consultanță și orientări la implementarea proiectelor-pilot.

Ca urmare a implementării cu succes a proiectelor-pilot, producătorii locali sunt motivați să-şi facă planuri de viitor, aplicând tehnologii care contribuie la adaptarea şi, în același timp, la consolidarea securității alimentare și îmbunătățirea bunăstării populației rurale.

PNUD În lume

Ești la PNUD Moldova 
Mergi la Oficiul central PNUD