Combustibilul din biomasă aduce locuri de muncă și independență energetică Republicii Moldova

man opening boiler
Școala din Ermoclia este încălzită pe bază de biomasă. Foto: Valeriu Corcimari

5 mai 2013. Grădiniţa din satul Ermoclia şi-a declarat independenţa. Independenţa energetică. Grădiniţa a renunţat la efortul de a plăti un preţ scump pentru gazele naturale importate şi îşi încălzeşte sediul cu combustibil din biomasă locală produs din deşeurile agricole uşor accesibile cum ar fi paiele, tulpinile de porumb şi rumeguşul.

Este benefic pentru copii, dar şi pentru mediul ambiant. Iar cheltuielile pentru încălzire s-au redus în jumătate. Grădiniţa este prima instituţie publică din Moldova care se încălzeşte pe baza energiei produse din biomasă în cadrul unui proiect PNUD, obiectivul căruia este de a spori utilizarea biomasei în acest scop. Moldova are planuri grandioase în legătură cu biomasa.

“Suntem la începutul procesului de utilizare pe scară largă a biocombustibililor,” afirmă dl Valeriu Lazăr, Viceprim-Ministru şi Ministru al Economiei. “De rând cu reducerea consumului de resurse energetice de import, noi introducem reziduurile agricole în ciclul economic. Aceste reziduuri nu vor mai fi tratate ca deşeuri, dar ca o nouă oportunitate de afaceri profitabile şi sursă de venit.”

Reducerea dependenţei energetice

Puncte de reper:

  • Aproape 120 de sate din 26 raioane din Republica Moldova au început să folosească combustibili din biomasă, cu beneficii pentru mai mult de 75.000 de oameni.
  • Costul de încălzire a grădiniței din Ermoclia a fost redus la jumătate.
  • Începând cu anul 2011, inițiativa este proiectată să ajute 130 de instituții publice, inclusiv școli și centre de sănătate, cu încălzire din combustibili pe bază de biomasă.
  • Mai mult de 200 de locuri de muncă au fost create ca urmare a noilor sisteme de încălzire cu biomasă.
  • Guvernul Republicii Moldova s-a angajat să crească ponderea energiei regenerabile până la 20 la sută din consumul național până în anul 2020.

De ani şi ani, Moldova duce povara importurilor de combustibil în mărime de 95 la sută. Atunci când preţul la gaz era mic, încălzirea pe bază de gaze devenise o politică naţională, inclusiv prin racordarea comunităţilor rurale la conducta de gaz. După gazificarea considerabilă a satelor din Republica Moldova, preţul la combustibilii fosili a început să crească considerabil, majorându-se de 6 ori în ultimii şase ani. Visul moldovenilor de la sate de a-şi încălzi casa apăsând pe butonul cazanului pe gaz s-a ruinat, acesta devenind un lux pentru cea mai mare parte a populației.

Potrivit Raportului de Dezvoltare Umană elaborat de PNUD, până în anul 2010, preţurile la energie vor tergiversa dezvoltarea. Se impunea introducerea energiei regenerabile pentru a reduce presiunea, contribui la sporirea veniturilor în zonele rurale şi susţine atenuarea schimbărilor climatice—toate împreună constituind un set triplu de ‘beneficii’.

Ulterior, Guvernul şi-a asumat responsabilitatea de a spori până în anul 2020 ponderea energiei regenerabile în consumul total de energie până la 20 la sută. În această ordine de idei, biocombustibilul îşi poate aduce aportul respectiv. În vederea atingerii acestui obiectiv, Guvernul a solicitat asistenţă din partea PNUD-ului. Graţie sprijinului acordat de Uniunea Europeană şi în parteneriat cu autorităţile naţionale, PNUD a demarat realizarea Proiectului Energie şi Biomasă din Moldova, care reprezintă una dintre cele mai ambiţioase iniţiative naţionale de a promova energia regenerabilă. Lansată în anul 2011, această iniţiativă îşi propune să susţină 130 de instituţii publice rurale, în special şcoli, grădiniţe, centre medicale, pentru a se încălzi cu combustibil produs din biomasă, în conformitate cu standardele de emisii stabilite de Uniunea Europeană. Deja circa 60 de sate din 12 raioane au început procesul de conectare la sisteme de încălzire cu biomasă de care vor beneficia locuitorii (23,000 de persoane), inclusiv copiii din Ermoclia.

O parte semnificativă din activitatea Proiectului se axează pe conlucrarea cu comunităţile rurale în vederea definirii priorităţilor, pe baza unui model de mobilizare a locuitorilor elaborat de PNUD în anul 2007 în cadrul unei iniţiative de promovare a unei guvernări locale mai efective. Diverşi lideri din 150 primării—18 la sută din numărul total al acestora din Moldova—s-au reunit în focus-grupuri şi în cadrul audierilor publice pentru a planifica şi realiza proiecte menite să amelioreze serviciile de ordin social şi infrastructura de bază pentru aprovizionarea cu apă, salubrizare şi evacuare a deşeurilor. De la o şedinţă la alta, oamenii au relevat neajunsurile aferente încălzirii actuale şi costurile adiacente în calitate de probleme locale de vârf, asigurând un impuls suplimentar pentru introducerea biomasei.

Căi noi, afaceri noi

De rând cu susţinerea iniţiativei de asigurare cu energie termică mai curată, mai accesibilă şi mai sigură, Proiectul Energie şi Biomasă îşi propune să creeze noi posibilităţi de afaceri şi noi locuri de muncă. Iniţial, sunt acordate subvenţii în vederea susţinerii instalării sistemelor termice de import pe bază de biomasă. Pe măsură ce oamenii notifică beneficiile, iar cererea creşte, se vor contura oportunităţi pentru producerea autohtonă. Fiind instalate, sistemele necesită producerea sistematică de brichete şi pelete, fapt ce ia deja amploare. În Carbalia, un mic sat cu 500 de locuitori, centrul comunitar din lipsa surselor financiare nu se încălzea cu nimic pe timp de iarnă până când nu şi-a instalat sistem termic pe bază de biomasă. Odată cu acestea, un întreprinzător autohton a reuşit să identifice o posibilitate de investiţii pentru a produce brichete.

La început, Igor Chirilenco nu era sigur de viabilitatea acestei afaceri, deoarece încălzirea pe bază de biomasă este un concept nou pentru Moldova. Însă, pe măsură ce sistemele au fost instalate, atât la centrul comunitar, cât şi la grădiniţa din sat, dânsul s-a adresat după ajutor la Proiectul realizat de PNUD, care l-a sprijinit să elaboreze un plan de afaceri, să estimeze perioada de recuperare a investiţiilor şi să acumuleze aptitudini tehnice necesare pentru transformarea deşeurilor de culturi/plante în combustibil util. Numărul de producători de biocombustibil la nivel naţional a crescut de 4 ori în decursul primului an de realizare a Proiectului. Pentru a menţine şi promova acest elan, s-a decis aplicarea unor noi mecanisme ce permit producătorilor să achiziţioneze prin leasing utilajul necesar, răscumpărându-l pe parcurs, fiind scutiţi de plata dobânzii sau a impozitelor.

Alţi stimulenţi de a investi în această schimbare s-au conturat şi pe baza aprecierii din partea publicului larg. Ministerul Economiei şi Agenţia pentru Eficienţă Energetică, cu asistenţa din partea PNUD-ului, au lansat un concurs de premiere a companiilor private, instituţiilor publice, grupurilor neguvernamentale etc. care aduc un aport major în promovarea energiei regenerabile şi a eficienţei energetice în Moldova.

Solicitări mai mari din partea populaţiei

Utilizarea biomasei va fi sporită în Moldova pe măsură ce oferta de utilaje şi combustibili va întruni cererea publicului larg. În vederea motivării consumului în sectorul privat, Proiectul realizat de PNUD a elaborat o schemă preferenţială de preţuri în scopul susţinerii a 500 de gospodării casnice să instaleze sisteme de încălzire pe bază de biomasă. Din momentul în care se va răspândi vestea, precum că sistemele sunt mai ieftine şi la fel de eficace pentru încălzirea locuinţelor, prietenii, vecinii şi comunităţi vor decide să le folosească şi ei/ele.
Pentru a informa generaţia tânără, în şcoli a fost lansată o Iniţiativă Educaţională de promovare a energiei regenerabile şi eficienţei energetice, Energel fiind mascota iniţiativei. “Copiii sunt cei mai buni susţinători ai energiei alternative în Moldova,” menţionează Natalia Halaim, profesor de biologie şi coordonator al iniţiativei educaţionale. “Ei au şansa să vadă pe viu ce este energia regenerabilă, în special biomasa, şi cum funcţionează un sistem termic pe bază de biomasă în şcoală, centrul comunitar, împărtăşind aceste cunoştinţe cu oamenii pe care îi cunosc.”

Până în prezent, mai mult de 2,500 de elevi din 39 şcoli au participat la cluburi de discuţii, dezbateri, deplasări în teren, expoziţii şi alte activităţi dedicate energiei regenerabile şi eficienţei energetice. Iar pentru elevii din clasele a 7-a şi a 8-a sunt organizate tabere de vară cu generic bioenergetic.

Campania de informare a cuprins peste un milion de oameni, incluzând variate evenimente şi activităţi, inclusiv Ziua Europei în Moldova, în decursul căreia oameni simpli au avut ocazia să-şi exprime opinia despre beneficiile sociale, economice şi ecologice ale energiei regenerabile. Alte forme de implicare au cuprins liderii comunitari, peste 1,100 participând la cursuri de instruire, vizite în teren cu caracter demonstrativ pentru a cunoaşte beneficiile accesării biocombustibililor. Recent, Ministerul Economiei a recomandat incorporarea modulului despre energia regenerabilă şi eficienţa energetică în cursul de instruire organizat pentru toţi primarii. Şi va veni o zi când economiile obţinute din eficientizarea utilizării energetice vor fi distribuite pentru alte priorităţi comunitare, cum ar fi mai multe servicii publice şi protecţie sporită a mediului ambiant.

În anul 2012, Guvernul a creat Fondul pentru Eficienţă Energetică în vederea finanţării proiectelor comunitare în domeniul energiei regenerabile şi a eficienţei energetice. Propunerile de proiect din partea autorităţilor publice din oraşe şi sate au fost supuse unor evaluări tehnice şi controale energetice pentru evaluarea fezabilităţii. Odată cu realizarea proiectelor şi implicarea mai multor persoane, această activitate va lua amploare.

 

PNUD În lume

Ești la PNUD Moldova 
Mergi la Oficiul central PNUD