Abordarea vulnerabilităţii: cinci reflecţii pe marginea Raportului Dezvoltării Umane în Moldova

13 Aug 2014

De Alex Oprunenco și Dumitru Vasilescu

Luna trecută a fost lansat oficial Raportul Dezvoltării Umane pentru anul 2014.

Acesta reprezintă probabil cea mai comprehensivă şi robustă analiză din punct de vedere empiric al progresului şi tendinţelor în domeniul dezvoltării umane. Pe lângă aceasta, raportul ne ghidează spre noi abordări de politici care tind să distrugă abordarea noastră de „lucru ca de obicei”.

Prezentăm mai jos cum percepem noi relevanţa acestui raport în contextul Moldovei – context în care în ultimii ani am încercat să înţelegem care sunt tendinţele ce stau la baza dezvoltării umane.

1. Recuperarea timpului pierdut?

Indicele Dezvoltării Umane este un instrument care măsoară şi evaluează progresul pe termen lung în trei dimensiuni de bază ale dezvoltării: o viaţă lungă şi sănătoasă, accesul la cunoştinţe şi un standard decent de trai.

În anul curent, cu un IDU de 0,663, Moldova s-a clasificat pe locul 114 din 187 de ţări. În medie, pe parcursul ultimului deceniu, valoarea IDU din Moldova a sporit cu 0,12% pe an, fiind impulsionat, mai cu seamă, de îmbunătăţirile în domeniul sănătăţii şi învăţământului.

2. Vulnerabilitatea cu mai multe faţete

Subiectul de bază al raportului din anul curent ţine de vulnerabilitatea umană sau perspectivele erodării capacităţilor şi alegerilor oamenilor.

Vulnerabilitatea nu ţine doar de bani; aceasta mai implică şi lipsa accesului la serviciile de bază, cum ar fi educaţia, sănătatea şi aprovizionarea cu apă.

Vulnerabilitatea poate limita grav alegerile şi oportunităţile în ziua de azi, cât şi pentru generaţiile pe viitor. Într-un final, aceasta se exprimă prin excluziune socială: 21,6% din populaţia totală a Moldovei sunt expuşi riscului excluziunii sociale.

3. Aflându-ne pe partea greşită

Pe parcursul anilor recenţi, Moldova a înregistrat un progres solid în ceea ce priveşte reducerea vulnerabilităţilor şi îmbunătăţirea mijloacelor de trai.

De exemplu, numărul persoanelor care trăiesc sub pragul sărăciei s-a înjumătăţit în ultimii şapte ani, de la 30,2% până la 12.7%.

Indicatorii vizând accesul la educaţie şi mortalitatea infantilă de asemenea s-au îmbunătăţit semnificativ. Totuşi, progresul dat nu este distribuit uniform: circa 84% din oamenii săraci din Moldova locuiesc în zonele rurale şi discrepanţa este în creştere.

Femeile se confruntă cu riscuri de vulnerabilitate mai înalte

Bariere majore sunt înregistrate în oportunităţile de angajare în câmpul muncii (de ex. femeile dedică de două ori mai mult timp treburilor gospodăreşti şi îngrijirii familiei decât bărbaţii), potenţialele câştiguri, cât şi participarea politică atât la nivel naţional, cât şi local.

Deşi nu se înregistrează careva discrepanţe semnificative induse de sărăcie, totuşi femeile se simt mai excluse decât bărbaţii.

4. Fragilitatea

Oamenii se confruntă nu doar cu vulnerabilitate structurală, ci şi cu vulnerabilitatea ce ţine de un anumit ciclu din viaţă.

De exemplu, circa 18% din gospodăriile conduse de persoane în etate din Moldova trăiesc sub pragul sărăciei.

Percepţiile publice confirmă datele: 34,1% din persoanele în etate se consideră ca fiind cei mai excluşi; iar consultările naţionale ale agendei post-2015 au relevat că peste 66% din respondenţi consideră că „vârstnicii singuratici” sunt grupul social cu cea mai proastă situaţie din Moldova.

Disparităţi similare cuprind şi grupul celor tineri, care au şanse de două ori mai mari decât restul populaţiei de a deveni şomeri. Nu e de mirare de ce crearea locurilor decente de muncă este pe primele locuri în lista aspiraţiilor cetăţenilor moldoveni pentru viitorul post-2015.

5. În căutarea unei încurajări …

În Moldova, mulţi percep preţurile mari la energie şi produse alimentare, precum şi amenințările ce ţin de schimbările climatice drept nişte provocări majore pe viitor. Aceste ameninţări ar trebui să reprezinte centrul atenţiei când este vorba de elaborarea de politici în contextul Moldovei.

Exemple de astfel de politici includ următoarele: asistenţă socială universală (unele rapoarte relevă că dacă toate programele sociale ar ajunge pe deplin la beneficiarii lor, sărăcia în Moldova ar deveni un fenomen ce ține de trecut); precum şi re-gândirea şi descentralizarea serviciilor publice şi politicilor pieţii muncii.

Însă nu totul se rezumă doar la politici

Soluţiile efective ar trebui să ţină cont de contextele locale, de mentalitatea oamenilor, precum şi să implice cât de mult posibil cetăţenii.  

Câteva din proiectele noastre îşi propun drept scop să abordeze anume acest fapt.

Încercăm să oferim soluţii care ar ajuta grupurile vulnerabile în ceea ce priveşte accesul la energie, susţinerea soluţiilor energetice verzi, şi promovarea creării locurilor de muncă.

Un alt proiect analizează posibilităţile în care diverse grupuri de şomeri ar putea fi readuse pe piaţa muncii prin intermediul dezvoltării unor abilităţi interpersonale şi ne-specializate.

Astfel de instruiri abilitează persoana nu doar în calitatea sa de şomer în căutarea unui loc de muncă, dar şi ca o fiinţă umană care devine mai sigură pe sine şi mai integrată în viaţa socială.

În general, înţelegerea mai bună a vulnerabilităţii umane poate duce la politici publice îmbunătăţite, programe mai bune de dezvoltare şi într-un final, la o dezvoltare care să fie condusă de cetăţeni – şi anume acesta ar trebui să fie obiectivul la care să tindem cu toţii.

Noi mereu suntem deschişi pentru voci noi şi perspective diferite: am omis ceva? de ce experienţe aţi avut parte în ţara voastră?

PNUD În lume

Ești la PNUD Moldova 
Mergi la Oficiul central PNUD