Introducere

historical siteOrheiul Vechi, unul din cele mai remarcabile situri istorice ale Moldovei. Foto: PNUD/Valerii Corcimari

Republica Moldova este un stat terestru în Europa de Est, fiind vecină cu România în vest și cu Ucraina în nord, est și sud. Este una din țările cele mai dens populate în Europa cu o populație de 3,5 milioane de oameni, inclusiv regiunea transnistreană. Țara este divizată în 32 raioane și 5 municipii.  

Republica Moldova și-a declarat independența în 1991.  O nouă Constituție a fost adoptată la 29 iulie 1994. La 2 martie 1992, Moldova a aderat la Organizația Națiunilor Unite. Pe parcursul ultimilor ani, au fost înregistrate mai multe schimbări pozitive, în special în domeniul reducerii sărăciei și guvernării democratice. Reformele cheie în sectorul justiției și descentralizării au contribuit la accelerarea progreselor pe calea integrării europene. Cu toate acestea, este nevoie de progese continue pentru a asigura sustenabilitatea dezvoltării economice și implementarea reformelor principale.

 

Istorie

De la declararea independenței sale, Republica Moldova a parcurs o etapă complexă a tranziției spre democrație și economie de piață. Țara s-a confruntat cu instabilitate politică și dezintegrare teritorială, în urma căreia autoproclamata regiune transnistreană a reușit să constituie o independență de facto față de Moldova în 1992. Cu toate acestea, regiunea nu este recunoscută de comunitatea internațională. Statutul încă nerezolvat al regiunii transnistrene a generat probleme semnificative procesului de dezvoltare a Republicii Moldova și este perceput drept un obstacol major în asigurarea unui nivel mai înalt de bunăstare oamenilor pe ambele maulri ale rîului Nistru. 

Provocări

 Primarii din şapte localităţi din raionul Telenești şi-au unit eforturile pentru soluţionarea problemei deşeurilor menajere prin crearea unui serviciu specializat

În timp ce aspirațiile  europene  au  ghidat  agenda  de  reforme  a Guvernului începând cu anul 2009, progresele au fost neuniforme, împovărate fiind de instabilitatea politică, scăderea comerțului exterior, devalorizarea monedei și corupția pe scară largă. Procesul de modernizare a serviciilor publice suferă din cauza unui cadru fragmentat de reglementare, a limitărilor bugetare și capacității instituționale slabe. Societatea civilă nu este inclusă în mod semnificativ în dezbaterile publice și nu dispune de mijloace pentru monitorizarea implementării politicilor și exercitarea mecanismelor de responsabilizare.

Percepția publică a unei guvernări ineficiente, încrederea scăzută în instituțiile publice și nivelul scăzut al coeziunii sociale alimentează diviziunile profunde ale societății pe linii etnice și lingvistice. Femeile și bărbații, în special din grupurile marginalizate și vulnerabile, nu-și pot exercita drepturile în mod eficient. Potențialul tinerilor este în mare parte neexploatat, deoarece aceștia sunt reticenți în a se implica în dezvoltarea comunității.

Republica Moldova se confruntă cu cele mai dificile provocări demografice din regiunea Europei și a Asiei Centrale, cu cea mai scăzută fertilitate, îmbătrânirea populației și cea mai înaltă rata netă de emigrare, epuizarea capitalului social și exodul forței de muncă. Violența pe motive de gen este pe larg răspândită, iar instituțiile statului nu sunt pregătite să abordeze acest lucru.

Reformele destinate creșterii și ocupării forței de muncă sunt estompate de cadrul de reglementare suboptimal și de accesul limitat la oportunități și servicii economice. Modelul de creștere este determinat de veniturile care nu sunt bazate pe forța de muncă (beneficii sociale, pensii, remitențe), în special pentru cei mai săraci. Prin urmare, vulnerabilitatea lor este cea mai mare și piața forței de muncă nu este în măsură să-i integreze pe cei care au nevoie cel mai mult și aceasta rămâne o provocare persistentă pentru Republica Moldova.

Republica Moldova este una dintre economiile cu nivelul cel mai înalt de emisii de carbon și consumatoare de energie din regiunea Europei și a Asiei Centrale, cu o intensitate energetică de două ori mai mare decât media UE. Țara importă 87% din energie, ceea ce reprezintă un risc serios privind securitatea energetică. Poluarea și gestionarea ne-durabilă a resurselor naturale reprezintă un semn al guvernării slabe de mediu, ceea ce afectează dezvoltarea durabilă a Republicii Moldova.

Republica Moldova are cea mai mare vulnerabilitate față de schimbările climatice și dezastre din Europa și Asia Centrală, cu o pierdere economică medie anuală de 2,13% din PIB. Din cauza evenimentelor catastrofale cu o probabilitate anuală de 0,5%, țara va pierde 10% din PIB anual. Aceste riscuri afectează în primul rând persoanele sărace din zonele rurale și femeile.

O instabilitate care mocnește provine din conflictul înghețat din regiunea transnistreană, care rămâne izolată, ceea ce duce la scăderea nivelului de trai. Fiind foarte afectată de emigrare, înrăutățirea condițiilor economice, incertitudinea politică și calitatea degradantă a serviciilor de bază, declinul din regiune contribuie la o erodare graduală a coeziunii sociale, împiedicând astfel reconcilierea efectivă. Din cauza statutului nesoluționat, persoanele care locuiesc în această regiune nu beneficiază de aceleași oportunități ca restul țării, amplificând decalajul de dezvoltare și alimentând nemulțumirile existente.

Succese

 Forumul Inovației în Guvernare, a treia ediție. Atelier de reinginerie a serviciilor publice (2016)

Evaluarea Cadrului de Cooperare al Națiunilor Unite a confirmat faptul că în timpul ciclului de programare pentru anii 2013 – 2017 au fost înregistrate rezultate de impact. Au fost evidențiate avantajele comparative ale PNUD, inclusiv rolul său de intermediar onest, organizator, facilitator și partener credibil, imparțial și de încredere. A fost subliniată capacitatea PNUD de aducere a expertizei tehnice de top, oferirea consilierei pe politici relevante, specifice contextului precum și generarea soluțiilor inovatoare la provocările complexe.  Evaluările rezultatelor au confirmat că rezultatele transformative au fost realizate de PNUD în parteneriat cu alți actori de dezvoltare în domenii cum ar fi: consolidarea capacității instituțiilor publice din cele trei ramuri ale puterii; promovarea inovațiilor și aplicarea acestora în dezvoltarea și elaborarea politicilor și în elaborarea și livrarea serviciilor; promovarea coeziunii sociale și consolidarea încrederii dicolo de divizarea din cauza conflictului; crearea locurilor de muncă și asigurarea accesului la locuri de muncă decente și servicii sociale de calitate pentru mai mult de 500.000 de persoane din toate regiunile Republicii Moldova, inclusiv Găgăuzia, Taraclia și Transnistria. Modul de operare al PNUD în regiunea transnistreană a fost evaluat și apreciat de partenerii externi.

Guvernul și-a asumat angajamentul de a implementa Agenda 2030 și de a alinia pe deplin noua Strategie Națională de Dezvoltare 2030 cu Obiectivele de Dezvoltare Durabilă. Necesitatea consolidării cadrului de planificare a politicilor și de bugetare, precum și consolidarea integrării și coordonării orizontale și verticale este recunoscută. Sprijinul PNUD în acest sens a fost solicitat de către Guvern.

Împreună cu UN Women și OHCHR, PNUD a implicat societatea civilă și deputații într-o campanie comprehensivă de advocacy, care a dus la adoptarea legii inovatoare privind egalitatea de gen în aprilie 2016, includerea cotei de gen de 40% în Cabinetul de Miniștri și pe listele de candidați ale partidelor politice. Fiindu-i demonstrată eficiența, implicarea societății civile în campania largă de advocacy va continua și pe viitor. Cu sprijinul PNUD, în regiunea transnistreană a fost deschis un prim adăpost pentru supraviețuitoarele violenței domestice, oferind servicii specializate femeilor din această regiune.

Au fost înregistrate progrese semnificative în ceea ce privește gestionarea mediului, rezistența la schimbările climatice și dezvoltarea cu emisii reduse de carbon.  Au fost create cadre strategice de planificare cu sprijinul PNUD, inclusiv Strategia de dezvoltare cu Emisii Reduse – Republica Moldova fiind prima țară din lume care a adoptat-o.  Republica Moldova a semnat și ratificat Acordul de la Paris. Adaptarea la schimbările climatice a fost integrată în documentele de politici din sectoarele agriculturii, energiei și transporturilor, în timp ce procesul decizional informat cu privire la riscuri a fost introdus la nivel de raion. Intervențiile PNUD în domeniul energiei regenerabile au sporit ponderea acesteia în mixul energetic total de la 5% până la 14% și au consolidat securitatea energetică a țării, conectând 157.000 de persoane la agentul termic accesibil și creând 150 de noi locuri de muncă pentru operatorii și producătorii de biocombustibili. Primul Parc Național din țară a fost înființat la Orhei, mărind ponderea ariilor protejate cu 1%.