Introducere

historical siteOrheiul Vechi, unul din cele mai remarcabile situri istorice ale Moldovei. Foto: PNUD/Valerii Corcimari

Republica Moldova este un stat terestru în Europa de Est, fiind vecină cu România în vest și cu Ucraina în nord, est și sud. Este una din țările cele mai dens populate în Europa cu o populație de 3,5 milioane de oameni, inclusiv regiunea transnistreană. Țara este divizată în 32 raioane și 5 municipii.  

Republica Moldova și-a declarat independența în 1991.  O nouă Constituție a fost adoptată la 29 iulie 1994. La 2 martie 1992, Moldova a aderat la Organizația Națiunilor Unite. Pe parcursul ultimilor ani, au fost înregistrate mai multe schimbări pozitive, în special în domeniul reducerii sărăciei și guvernării democratice. Reformele cheie în sectorul justiției și descentralizării au contribuit la accelerarea progreselor pe calea integrării europene. Cu toate acestea, este nevoie de progese continue pentru a asigura sustenabilitatea dezvoltării economice și implementarea reformelor principale.

 

Istorie

De la declararea independenței sale, Republica Moldova a parcurs o etapă complexă a tranziției spre democrație și economie de piață. Țara s-a confruntat cu instabilitate politică și dezintegrare teritorială, în urma căreia autoproclamata regiune transnistreană a reușit să constituie o independență de facto față de Moldova în 1992. Cu toate acestea, regiunea nu este recunoscută de comunitatea internațională. Statutul încă nerezolvat al regiunii transnistrene a generat probleme semnificative procesului de dezvoltare a Republicii Moldova și este perceput drept un obstacol major în asigurarea unui nivel mai înalt de bunăstare oamenilor pe ambele maulri ale rîului Nistru. 

Provocări

În ciuda a mai mult de un deceniu de creștere economică relativ puternică și succese în reducerea sărăciei, Republica Moldova rămâne una dintre cele mai sărace țări din Europa. Fiind o economie mică și deschisă, bazată pe consum, țara depinde în mare măsură de evoluțiile de pe piețele vecine, cum ar fi UE și fosta Uniune Sovietică. Criza de securitate din Ucraina și recesiunea profundă din partea partenerilor cheie din Est, precum Federația Rusă și Ucraina, au afectat în mod negativ perspectivele economice ale Moldovei, generând o recesiune ușoară, cu posibilă recuperare modestă în 2016.

Alte vulnerabilități sunt de ordin intern, precum climatul slab de afaceri și un sistem bancar fragil, subminate de corupție, structurile netransparente de guvernare și un sector nereformat al justiției. Alte provocări importante  interne sunt: o economie extrem de dependentă de consumul intern, alimentat într-o măsură considerabilă de remitențe; disparitățile mari regionale, cu zone rurale care prezintă un nivel mult mai scăzut de dezvoltare decât principalele orașe. Instabilitatea politică recentă și decalajul tot mai mare a încrederii publice au subminat în continuare agenda de reforme a Republicii Moldova.

Pe termen mediu, criza demografică persistentă și instabilitatea geopolitică fac şi mai dificile sarcinile Guvernului de a implementa reforme structurale, de a recăpăta încrederea oamenilor și de a construi o ţară europeană modernă.

Succese

femei romeFemeile rome discută despre incluziunea romilor la luarea deciziilor. Foto: UN Women

Republica Moldova a fost considerată un lider printre țările Parteneriatului Estic pentru negocierile sale rapide cu UE privind Acordul de Asociere. Din aprilie 2014 cetățenii moldoveni cu pașapoarte biometrice beneficiază de un regim regim fără vize în spațiul Schengen, Moldova fiind prima țară din Parteneriatul Estic care a îndeplinit toate cerințele pentru călătoriile fără vize. Două luni mai târziu, a fost semnat Acordul de Asociere UE-Republica Moldova. Acesta a fost ratificat rapid de Parlamentul Republicii Moldova, și apoi aprobat de Parlamentul European în noiembrie 2014. Rezoluția Parlamentului European a văzut acordul de asociere ca "... un semnal puternic de recunoaștere a eforturilor de reformă și ambițiilor cetățenilor moldoveni și autorităților și a progreselor substanțiale realizate în ultima perioadă ". Pentru a realiza progrese constante, Guvernul Republicii Moldova a adoptat în 2014 Planul Național de Acțiune pentru punerea în aplicare a Acordului de Asociere, care a transpus prevederile Acordului de Asociere în acțiuni concrete pentru anii 2014-2016. De atunci, Moldova întocmeşte rapoarte periodice către UE cu privire la punerea în aplicare a Agendei de Asociere UE-Moldova.

Strategia Națională de Descentralizare este un rezultat cheie, elaborat cu sprijinul substanțial al PNUD, UN Women și Guvernelor Danemarcei și Suediei, care au încheiat un parteneriat pentru a asista Cancelaria de Stat în conceptualizarea, dezvoltarea și punerea în aplicare a reformei. O schimbare semnificativă în gestionarea finanțelor locale a fost realizată odată cu implementarea la nivel național a sistemului fiscal descentralizat până în 2015. Sistemul respectiv a crescut gradul de autonomie și responsabilitate a autorităților publice locale în gestionarea bugetelor publice. Cu toate acestea, trebuie întreprinse eforturi suplimentare în vederea unui proces politic și mai incluziv, care să facă vocile oamenilor auzite și reflectate în deciziile de politici.  Reforma teritorial-administrativă, cel mai critic element al Strategiei de Descentralizare, a rămas neglijată, în mare parte din cauza crizei politice prelungite.

În domeniul drepturilor omului, Guvernul a continuat eforturile sale cu privire la punerea în aplicare a Evaluării Periodice Universale (EPU), precum și alte recomandări internaționale în domeniul drepturilor omului, prin punerea în aplicare a Planului național de acțiuni în domeniul drepturile omului pe anii 2011-2014. În anticiparea celei de-a doua revizuiri periodice universală a Republicii Moldova, au fost îndeplinite o serie de angajamente neimplementate anterior, în cadrul Planului naţional de acțiuni intermediar privind drepturile omului. Adoptarea Legii cu privire la asigurarea egalității în mai 2012 a fost urmată de înființarea Consiliului pentru prevenirea şi eliminarea discriminării şi asigurarea egalității în 2013, acționând ca un organism național de executare antidiscriminatoriu. În luna aprilie 2015, Parlamentul a numit mult-așteptatul Avocat al poporului, în baza Legi noi cu privire la avocatul poporului, votată în aprilie 2014, ceea ce a reformat insituţia respectivă. Angajamentul continuu al PNUD cu privire la problema torturii, în cooperare cu instituțiile publice cheie și societatea civilă, a adus, de asemenea, rezultate vizibile și tangibile. Numărul de plângeri privind tortura și alte rele tratamente primite de procurori a scăzut cu 35%, de la 970 în 2012, la 633 în 2015. Dacă în 2013 doar doi ofițeri de poliție au fost condamnați pentru motive de tortură și condamnaţi la închisoare cu executare, în 2014 această cifră s-a ridicat la 14 ofițeri. în 2014, Ministerul Sănătății a stabilit un avocat al pacientului în instituțiile de psihiatrie, pentru a ajuta pacienții la protecția drepturilor lor; la sfârșitul anului 2015, Procuratura Generală a adoptat în premieră primiile linii directoare pentru investigarea torturii împotriva femeilor și bărbaților cu dizabilități psiho-sociale și intelectuale.