Descifrând complexitatea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă în Moldova

de Ana Moraru și Valeriu Prohnițchi

2 November 2018

Obiectivele de Dezvoltare Durabilă (ODD) reprezintă o viziune ambițioasă pentru o lume mai bună, unde oamenii au acces deopotrivă la mâncare, sănătate, servicii publice, educație, drepturi și remunerare egale. Este o lume unde oceanele și aerul sunt curate, peștii sunt fericiți și pădurile sunt protejate. Este această viziune atotcuprinzătoare? Cu siguranță. Este oare aceasta o viziune complexă? Fără îndoială.

Indiferent de cum vezi lucrurile, miza pentru realizarea ODD-urilor este ridicată. Ceasul ticăie. Cum vor realiza guvernele ODD-urile în următorii 12 ani? Cum transformă decidenții politici aceste obiective în rezultate reale pentru oameni?

Privește lucrurile altfel: gândire sistemică

La prima vedere, poate fi tentant să construiești puzzle-ul bucată cu bucată. Abordarea standard pentru analiză este de a descompune fenomenul în bucăți ușor de digerat, mai ușor de înțeles. Puzzle-ul este apoi rezolvat atunci când toate piesele sunt combinate. Această abordare presupune că întregul este egal cu suma părților. Însă, aceasta nu este strategia optimă în analiza sistemelor complexe, în care o abordare standard ar încuraja doar soluțiile fragmentate. În sisteme complexe, acțiunile necoordonate ale actorilor duc la rezultate suboptimale pentru întregul sistem.

Să luăm ca exemplu Obiectivul 1: Fără sărăcie. Cum ne așteptăm să atingem Obiectivul 1 fără a atinge Obiectivul 3: Sănătate și stare de bine sau Obiectivul 4: Educație de calitate?

Noi, la ONU Moldova, încercăm să abordăm Obiectivele Globale dintr-o perspectivă diferită, una unde se împletesc multiple cauze, efecte, circuite de feedback și actori. Cu o astfel de abordare, întregul poate fi egal cu mai mult decât suma tuturor părților. Ipoteza noastră a fost următoarea: prin descoperirea circuitelor cauzale fundamentale și a relațiilor dintre țintele ODD, putem ajuta guvernul și ONU Moldova să identifice „acceleratorii” – domeniile prioritare de politici. Totodată, aceasta ne va ajuta să progresăm pe mai multe obiective în același timp și să acordăm prioritate acțiunilor de politici și investițiilor resurselor limitate pe termen scurt, mediu și lung.

Într-un alt articol pentru blog, am împărtășit experiențele noastre de lucru cu guvernul pentru „glocalizarea” Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă în Moldova. După acest exercițiu, am sprijinit Republica Moldova în actualizarea cadrului național de planificare strategică pentru a integra ODD-urile. La primele etape ale elaborării strategiei, mărul discordiei a fost, ca de obicei, cum ar trebui să decidă guvernul prioritizarea multiplelor provocări de dezvoltare ale țării.

Din acest considerent, perspectiva analizei sistemice a fost utilă.

Dacă ne uităm la țintele ODD din perspectiva dinamicii sistemelor, putem analiza conexiunile și circuitele cauzale și de feedback. Unele ținte se vor dovedi a fi mai corelate decât altele; progresele realizate cu privire la aceste ținte ar genera cel mai probabil un efect multiplicator. Iată de ce le numim „acceleratori ODD”, sau „puncte de sprijin”. Dacă realizăm progrese pentru acești acceleratori, atunci ajutăm țara să progreseze în ansamblu. Aceasta a fost teoria noastră a schimbării.

Este nevoie de un sat pentru a crește un copil (sau o țară)

Una dintre criticile aduse politicilor naționale de planificare strategică este că acestea nu reflectă nevoile oamenilor și grupurilor vulnerabile. De data aceasta, am încercat să evităm să călcăm pe aceeași greblă.

Am convocat diferiți participanți, inclusiv reprezentanți ai ministerelor, parlamentului, agențiilor guvernamentale, organizații ale societății civile, inclusiv reprezentanți ai grupurilor vulnerabile, mediului academic, donatorilor și partenerilor de dezvoltare. Acest proces ne-a ajutat să ajungem la o viziune și înțelegere comună care ne-a ajutat să stabilim prioritățile pentru Strategia actuală Națională de Dezvoltare. Abordarea de tip gândire sistemică a fost utilă, încă o dată.

Descifrând ODD-urile

Pentru a descifra și analiza ODD-urile, am folosit diagramele stoc-flux (stock-and-flow) și legăturile cauzale, o abordare din domeniulDinamicii Sistemelor la MIT. În acest cadru analitic, un stoc de câteva elemente variază din cauza intrărilor care sporesc stocul și a ieșirilor care îl diminuează.

Ce înseamnă mai exact acest lucru? Să luăm ca exemplu Obiectivul 3: Sănătate și stare de bine (vezi Figura 1). Dreptunghiul “Oameni sănătoși” denotă o variabilă de stoc. În dinamica sistemelor, variabilele de stoc reprezintă variabile care se acumulează sau care pot fi epuizate. Pentru a înțelege mai bine cum funcționează, imaginează-ți o cadă. Intrările din „Rata stării de bine” măresc stocul de „Oameni sănătoși”, în timp ce ieșirile „Ratei bolilor” sau „Ratei mortalității accidentale“ vor reduce stocul, deoarece mai mulți oameni sănătoși se vor îmbolnăvi din cauza bolilor sau vor deceda în accidente de-a lungul timpului. Săgețile reprezintă o direcție de cauzalitate primară sau secundară, care se deplasează de la o cauză la un efect.

Figura 1. ODD3: diagrama circuitului cauzal stoc-flux (stock-and-flow). Sursa: Harta sistemului ODD din Moldova.

Liniile solide indică în mod convențional că anume cauza și efectul se mișcă în aceeași direcție, menținând toate celelalte constante; de ex. o creștere în “3.8 Acoperirea universală cu servicii medicale” va cauza o creștere în „Rata de tratament”. O linie întreruptă indică faptul că anume cauza și efectul se mișcă în direcții opuse, de ex. o creștere în 3.3 Reducerea bolilor transmisibile va reduce Rata bolii.

În cartografierea complexității ODD-urilor, prima decizie majoră a fost de unde să începem. În cazul nostru, am început cu ODD1: Fără sărăcie, pentru care am efectuat o analiză prima facie a legăturilor cauzale imediate (Figura 2). Stocul central pe care încercăm să-l sporim este „Oameni cu o calitate bună a vieții”. Oamenii se deplasează din stocurile „Oameni în sărăcie extremă” spre „Oameni în sărăcie” și apoi spre „Oameni cu o calitate bună a vieții”, urmând fluxurile 1.1 Rata de eradicare a sărăciei extreme și a 1.2 Eliminarea sărăciei & Rata îmbunătățirii calității vieții.

Apoi adăugăm un nou strat de analiză, încorporând ODD2: Zero foame. Ținta 2.4 „Practici agricole reziliente” schimbă „Producția alimentară vulnerabilă” în „Producția alimentară agricolă rezilientă”. Mai mult, o creștere în „Producția alimentară agricolă rezilientă” va contribui la creșterea 2.3 „Productivitatea agricolă & Veniturile producătorilor agricoli mici” care, la rândul său, sporește 10.1 „Creșterea veniturilor pentru cele mai sărace 40 la sută din populație”. Prin urmare, agricultura rezilientă pare să fie o strategie importantă de reducere a sărăciei, iar realizarea ODD 2: Zero foame ajută la realizarea ODD 1: Fără sărăcie, având ODD 10: Reducerea inegalităților ca intermediar.

Strat după strat, ajungem la o hartă dens populată care dezvăluie influențe reciproce esențiale dintre țintele ODD ale Moldovei și politicile sale conexe. Din acest exercițiu cuprinzător, am concentrat viziunea comună pentru Moldova în 2030 în trei piloni principali:

  1. Oamenii cu o calitate bună a vieții, cu emigrație scăzută și valori progresive, trebuie să fie puși în centrul viziunii de dezvoltare – adică dezvoltarea trebuie să fie pentru oameni mai degrabă decât creată de oameni.
  2. Instituțiile eficiente, responsabile și incluzive capabile să pună capăt corupției sunt esențiale pentru valorificarea potențialului existent în societate, în general.
  3. Producția și industrializarea durabile reprezintă modelul economic cel mai promițător care permite o reducere decisivă și durabilă a sărăciei și oferirea de oportunități egale pentru ca toți să atingă standarde ridicate de viață.

Am găsit câteva răspunsuri, dar avem mai multe întrebări

În ansamblu, analiza sistemelor s-a dovedit a fi o metodă excelentă de a privi imaginea de ansamblu. Aceasta a contribuit la identificarea celor mai corelate elemente care au servit drept bază pentru definirea viziunii pentru Strategia Națională de Dezvoltare Moldova 2030 și pentru prioritizarea domeniilor cheie de intervenție.

Astfel, am făcut primul pas spre înțelegerea legăturilor cauzale dintre țintele ODD. Totuși, ceea ce nu am putut vedea este modul în care aceste legături se reproduc în timp. Următorul pas în această analiză ar fi să verificăm cum aceste legături se modifică în timp, permițându-ne să înțelegem dinamica sistemului.

În mod similar, am dori să vedem puterea legăturilor pentru a înțelege magnitudinea influenței. Acest lucru va reprezenta un exercițiu extrem de ambițios, care va necesita termeni diferiți și date mai solide.

Dacă încerci să utilizezi o abordare similară pentru a descifra Obiectivele de Dezvoltare Durabilă în țara sau regiunea ta, scrie-ne!