midl
Moldova ocupă locul unsprezece din lume la capitolul emigrare. Foto: PNUD

Când am ajuns pentru prima dată în Moldova, am fost surprins să aflu că un sfert din populație locuiește în afara țării, fie temporar sau permanent. În perioada dintre ultimele două recensăminte, din 2004 și 2014, populația țării a scăzut de la 3,3 milioane la 2,8 milioane persoane. Un număr aproximativ de 20.000 de copii au ambii părinți plecați în străinătate, iar numărul celor cu cel puțin un părinte plecat este de 80.000.

Moldova ocupă locul unsprezece din lume la capitolul emigrare. Două treimi din persoanele care au plecat sunt din zone rurale și sunt preponderent tineri. Dacă e să analizăm ratele scăzute de fertilitate în raport cu indicii înalți ai mortalității, viitorul demografic al țării pare sumbru.

Moldova nu este unicul stat care se confruntă cu asemenea provocări. Mai multe țări din regiune, dar și din întreaga lume se luptă cu rate înalte ale migrației, care pot lăsa goluri în familii și în societăți. Însă, cu o abordare ingenioasă, emigrarea poate aduce și beneficii semnificative pentru țările de origine.

În Moldova, migrația a avut un impact puternic asupra educației și sănătății. În perioada 2011 - 2016, sectorul de sănătate publică a pierdut 7 procente din personalul medical de calificare medie și 6 procente din numărul de asistente medicale. Este alarmant și faptul că 27 de procente din personalul medical actual depășește vârsta de pensionare.

Să luăm drept exemplu raionul Căușeni, cu o populație de 87.000 de persoane. În baza standardelor OMS, în acest raion ar trebui să fie 7,2 medici de familie pentru fiecare 10.000 de locuitori, însă în realitate sunt doar jumătate: 3,3 medici de familie la 10.000 de locuitori.

Oare de ce o țară care nu se află în război își pierde în 10 ani fiecare al cincilea cetățean? În calitatea mea de reprezentant permanent adjunct al PNUD Moldova, văd aceste date drept simptomatice unei provocări severe de dezvoltare.

O problemă majoră este lipsa de oportunități de locuri de muncă decente. Cu peste 1 milion de moldoveni cărora li s-a acordat cetățenie română/UE, piețele forței de muncă din străinătate generează surse de venit diverse și salarii mai generoase. Până și oficiul nostru, PNUD Moldova, a simțit direct aceste provocări, iar mulți din cei mai buni angajați locali au acceptat posturi de muncă peste hotare. Lipsa serviciilor publice adecvate este o altă problemă arzătoare, afectând zonele rurale și creând inegalități în comparație cu zonele urbane.

Atât guvernul, cât și partenerii de dezvoltare își propun și promovează reforme și continuă să stimuleze investițiile, pentru a anima piața forței de muncă. Însă, aceste activități nu sunt suficiente. Mulți moldoveni nu sunt dispuși să aștepte 12 ani pentru ca viziunea de dezvoltare a țării „Moldova 2030" să devină realitate: ei își doresc acum un viitor mai bun, sau ei vor alege calea emigrării.

În anul 2016, remitențele au constituit peste 20% din PIB-ul țării. Deși banii trimiși din străinătate contribuie la reducerea sărăciei, mai puțin de 10% din remitențe sunt investite productiv. Suma rămasă este adesea direcționată spre consum privat și investiții în domeniul imobiliar.

Astfel, noi, cei de la PNUD, ne-am întrebat: Oare am putea motiva diaspora să investească în comunitățile de baștină? Oare am putea noi să-i convingem să contribuie la dezvoltarea țării, făcând-o atractivă pentru oameni, pentru ca să o viziteze și chiar să rămână?

Iată de ce am testat abordarea elvețiană (numită „Valorificarea potențialului migrației”), care a generat conexiuni între migranți și comunitățile lor de origine din Moldova, datorită unei abordare bazată pe cinci piloni:

32626327356_08ff581e63_z
Două treimi din persoanele care au plecat sunt din zone rurale și sunt preponderent tineri. Foto: PNUD

(1) desemnarea persoanelor responsabile de migrație la nivel local, care sunt punctul de legătură între diasporă și comunitățile lor de origine;

(2) crearea de baze de date care reflectă impactul migrației și captează oportunitățile de investiții;

(3) luarea în considerație a vocii migranților și consultarea acestora cu privire la prioritățile locale, integrarea sugestiilor lor în planurile de dezvoltare;

 (4) crearea Asociațiilor de Băștinași, care reunesc autoritățile publice locale, populația, migranții interni și diaspora, pentru ca aceștia să coopereze la implementarea inițiativelor de dezvoltare locală;

(5) consolidarea transparenței și a încrederii dintre diasporă și autoritățile publice locale de-a lungul acestui proces.

Experimentul nostru a fost unul reușit. În ultimii doi ani, prin intermediul celor 38 Asociații de Băștinași create până în prezent, noi am consultat migranții moldoveni din întreaga lume. Împreună cu cei din comunitate, ei au definit provocările și prioritățile, identificând și soluții la nivel local. E impresionant să vezi cum peste 20.000 de migranți devin parte a elaborării strategiilor locale de dezvoltare socio-economică.

Un exemplu este satul Chișcăreni, cu o populație de 5.000 de locuitori, unde un sfert locuiesc în străinătate. Pentru a ne asigura că vocile migranților au fost auzite, primăria a organizat consultări online (prin sondaje) și offline (prin campanii și evenimente) pentru a identifica cele mai urgente nevoi și priorități de dezvoltare locală. 400 de migranți și-au exprimat opiniile și au votat, în mod impresionant, pentru condiții mai bune pentru agrement și practicarea sporturilor, în special pentru copii. În rezultat, parcul din localitate a fost renovat și echipat, datorită contribuțiilor financiare substanțiale din partea diasporei.

Dedicația și munca grea a migranților moldoveni s-a materializat în 250 de mici inițiative, de la burse și echipamente școlare pentru copiii din grupurile vulnerabile, la evenimente culturale și branduri și produse locale, care au fost promovate în străinătate.

Aproximativ 9.000 de migranți au contribuit financiar, printr-o platformă de colectare de fonduri, la 36 de proiecte locale, oferind servicii mai bune pentru mai mult de 300.000 de persoane. Contribuțiile au depășit suma de 200.000 USD.

Pentru a spori impactul fondurilor oferite de migranți, acestea au fost suplimentate de granturi oferite de Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare și de contribuții ale autorităților publice locale.

Guvernul a recunoscut acest modelul drept unul de succes și l-a instituționalizat printr-o Hotărâre a Guvernului, astfel încât să poată fi replicat la nivelul întregii țări. Până în prezent, 100 de comunități și-au exprimat interesul de a lansa Asociații de Băștinași în afara proiectului PNUD, utilizând metodologia noastră, iar în 50 de asociații au fost deja create. Totodată, acest model este pilotat și în alte țări.

Probabil vă întrebați dacă aceste inițiative vor face într-adevăr o schimbare, și dacă tendințele migraționale pot fi inversate? Pe termen scurt, probabil că nu. Pe termen mediu spre lung însă, dacă vor fi îmbinate cu reforme, investiții și alte tipuri de suport, probabil da. Ceea ce putem spune cu certitudine este că această inițiativă a mobilizat zeci de mii de migranți spre beneficiul a sutelor de mii de moldoveni rămași acasă - și acesta este un început promițător.

PNUD În lume

Ești la PNUD Moldova 
Mergi la Oficiul central PNUD