Cum am reușit să „trezim” sudul Moldovei?

11 July 2018

Foto: PNUD Moldova

Acum doi ani, noi – cei de la PNUD, am pornit într-o călătorie ca să revitalizăm sudul Moldovei, cunoscut din punct de vedere administrativ ca UTA Găgăuzia* și raionul Taraclia**. A fost o adevărată provocare, având în vedere realitățile socio-economice din regiune.

Ca parte a programului finanțat de UE „Susținerea agriculturii și dezvoltării rurale în UTA Găgăuzia și raionul Taraclia”, ne-am asumat un obiectiv ambițios: să ajutăm oamenii din UTA Găgăuzia, raionul Taraclia și localitățile învecinate să beneficieze de pe urma oportunităților de dezvoltare îmbunătățite în localitățile lor.

Întrebarea era următoarea: cum să satisfacem aspirațiile oamenilor într-o perioadă scurtă și cum să asigurăm durabilitatea investițiilor? Pe de o parte, ne-am gândit să abilităm localitățile, iar pe de altă parte – să susținem inițiativele antreprenoriale, să dezvoltăm întreprinderile mici și mijlocii, să reabilităm infrastructura socială și să promovăm cooperarea între localități.

Strategiile de dezvoltare locală au fost elaborate cu participarea tuturor locuitorilor comunității

Având în vedere aceste provocări complexe, am început prin a implica oamenii în procesul de elaborare a strategiilor de dezvoltare socio-economică: de la cetățeni simpli, la reprezentanți ai mediului de afaceri și primari. Am susținut acest proces pentru 41 de localități. Am ascultat ce aveau de zis atât femeile, cât și bărbații, iar opiniile lor au fost luate în considerare la selectarea priorităților de finanțare – adică ce este mai important să reabilităm pentru a asigura dezvoltarea localității: o grădiniță locală sau o casă de cultură.

Inițial, ne-am propus să implementăm cel mult 20 de proiecte de infrastructură, însă datorită interesului sporit din partea localităților, stimulat de rezultatele procesului de identificare a necestităților și de elaborare a strategiilor, am extins numărul de proiecte până la 40. Am înțeles că suntem pe calea cea dreaptă în momentul în care localitățile și-au exprimat dorința de a contribui financiar și atunci când contribuția lor a depășit 20% din suma necesară pentru implementarea unui proiect – ceea ce nu s-a mai întâmplat înainte.

Toate comunitățile din UTA Găgăuzia și raionul Taraclia au beneficiat de sprijin pentru renovarea infrastructurii sociale

Autoritățile regionale ne spun că sunt motivate să se implice și sunt inspirate de cooperarea noastră. Afirmația „Această intervenție a trezit Găgăuzia” este menționată la toate evenimentele publice de bașcana UTA Găgăuzia, Irina Vlah. „Acest program a devenit pentru noi toți ca o importantă sursă de oxigen și am înțeles că sudul țării poate să respire acum mult mai ușor”, menționează preşedintele raionului Taraclia, Chiril Tatarli.

Când am început să implementăm acest proiect în regiune, sectorul privat și public și societatea civilă erau izolate. Iată de ce am propus o soluție inovatoare – abordarea LEADER, testată pentru prima dată în țară.

Toate părțile interesate din 44 de localități au fost mobilizate în 8 grupuri de acțiune locală (GAL-uri), care au beneficiat de sprijinul necesar pentru a putea elabora strategii proprii de dezvoltare. Mai mult decât atât, GAL-urile au fost ajutate să identifice proiecte sociale, economice, culturale și de mediu prin accesarea fondurilor UE și ale altor parteneri de dezvoltare. Cele mai fezabile propuneri de proiecte au beneficiat deja în acest an de susținerea UE, prin intermediul programului SARD.

78 de proiecte vor stimula dezvoltarea rurală în UTA Găgăuzia, Taraclia și localitățile învecinate în cadrul inițiativei LEADER

Iar acum, în mai puțin de doi ani, avem deja 26 de localități care se pot mândri cu o infrastructură modernizată și investiții în localități de peste 2 milioane de dolari.

Când vrei să ajuți pe cineva, nu-i dai un peşte, ci o undiță și îl înveți să pescuiască! Pe lângă granturile de până la 18.400 de euro, cei 30 de antreprenori începători sau cu experiență, care au fost selectați în urma unui concurs deschis, au beneficiat de mentorat pentru dezvoltarea și promovarea afacerilor.

Cu susținerea noastră, în regiune vor fi create cel puțin 180 de locuri de muncă, iar noi produse și servicii vor apărea pe piețele locale. Pe de altă parte, 120 de femei și bărbați din Găgăuzia au beneficiat de asistență calificată pentru inițierea și dezvoltarea unei afaceri sau pentru angajarea de persoane în cadrul unor ateliere specializate.

Afacerile dezvoltate în cadrul programului SARD au generat peste 150 de locuri de muncă

GAL-urile abilitate prin abordarea LEADER vor deține un rol important în procesul de dezvoltare locală, asigurând durabilitatea proiectelor implementate în comun de UE, PNUD și alți parteneri de dezvoltare din regiune. Extrem de important este și faptul că experiența noastră va fi utilă pentru instituționalizarea abordării LEADER în țară.

Văzând că oamenii se implică, valorifică experiența dobândită până acum și propun noi resurse și proiecte – realizăm că suntem pe calea cea bună.

* Unitatea teritorială administrativă a Găgăuziei (UTAG) a fost înfiinţată în decembrie 1994, la scurt timp după adoptarea Constituției Republicii Moldova. Prin Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei (Gagauz-Yeri). UTAG a obţinut statut special de unitate teritorială autonomă în cadrul statului unitar al Republicii Moldova. Autonomia găgăuză este un exemplu de transfer de succes al puterilor centrale în regiune. Găgăuzia este divizată din punct de vedere administrativ într-un singur municipiu, 2 oraşe și 23 comune care cuprind 28 de sate, în total având 32 de unităţi administrative[1]. Are o populație de 161.900 locuitori (59% dintre care locuiesc în zonele rurale).

** Raionul Taraclia este situat în sudul Republicii Moldova și se învecinează cu Unitatea Teritorială Administrativă a Găgăuziei (UTAG) la nord. Raionul este divizat din punct de vedere administrativ în 2 oraşe și 13 comune care cuprind 11 de sate, în total având 26 de unităţi administrative. Cei 44.000 de locuitori ai raionului sunt distribuiţi în mod egal în zonele urbane și rurale, majoritatea fiind bulgari – 65,56%.