Blog


Schimbările climatice, de la acțiuni locale la politici naționale

de

Pe lângă inițiativele de împădurire, Moldova are o experiență vastă pe piața carbonului, generând 1.200 de tone de reduceri ale emisiilor de carbon, care sunt certificate. Foto: PNUD Moldova

Pe lângă inițiativele de împădurire, Republica Moldova deține o experiență solidă pe piața de carbon, generând 1.200 de tone de emisii reduse de carbon, care sunt comercializate.

Atunci când guvernele nu conștientizează în mod corespunzător legătura dintre procesul de elaborare a politicilor și aplicarea în practică, pe teren, intervine riscul iminent ca discrepanța dintre concept și realitate să fie prea mare pentru a mai fi depășită. În domeniul politicilor privind schimbările climatice, mi-am amintit recent de o astfel de deconectare, care a fost transformată într-o iscusită soluție de politici, pe care am descoperit-o în timpul unei vizite la Orhei, un oraș agricol în mediul rural din Republica Moldova.

M-am deplasat la o oră distanță de la capitală, țara fiind în plin proces de implementare a strategiei naționale pentru combaterea efectelor schimbărilor climatice. Gestionarea durabilă a pădurilor (în primul rând, prin protecția pădurilor și a noilor plantații de arbori) oferă o cale clară pentru Republica Moldova de a contribui la eforturile globale de menținere a creșterii temperaturii globale în acest secol, sub 2ºC. Guvernul are o experiență suficientă pentru a sprijini această inițiativă.

Pădurile Moldovei, în lupta contra schimbărilor climatice

Deși schema de comercializare a carbonului, în temeiul Protocolului de la Kyoto, este în prezent parțial activă, Republica Moldova deține două proiectele forestiere care câștigă credite de carbon. Mai important este faptul că aceste proiecte au contribuit la cumularea de cunoștințe instituționale semnificative privind finanțarea combaterii schimbărilor climatice, în paralel cu creșterea expertizei forestiere în domeniul de monitorizare al tehnicii de plantare și de executare a legii. Printr-o strânsă colaborare între Ministerul Mediului, Oficiul Schimbarea Climei și Programul Consolidarea Capacităților în domeniul Emisiilor Reduse al PNUD (LECB), a fost îmbunătățită capacitatea instituțiilor și a sistemelor naționale de inventariere a gazelor cu efect de seră (GES), pentru o mai bună măsurare și depistare a emisiile GES și de elaborare a proiectelor menite să reducă emisiile ca răspuns la schimbările climatice. Vezi aici noile modele de proiect, care includ re-împădurirea.

Dezvoltarea conceptelor de proiecte cu tehnologii testate inovative, care demonstrează viabilitatea financiară și sprijinul politic puternic, sunt critice pentru atragerea de finanțare internă și internațională pentru combaterea schimbărilor climatice. Afluxul de fonduri pentru climă este, de asemenea, important pentru stimularea piețelor, crearea de locuri de muncă și a investițiilor, deoarece Republica Moldova este una dintre cele mai sărace țări din Europa (Republica Moldova a avut cel mai mic Venit Național Brut pe cap de locuitor în Europa în 2015, conform datelor Băncii Mondiale.) Proiectul forestier se bucură de un mare sprijin intern, deoarece aria de acoperire cu păduri, în Republica Moldova, este de 12%, printre cea mai scăzută din Europa, iar sectorul forestier de aici are un potențial sporit de creștere.

Implicații de politici la nivel local

Înviorat de o briză rece de pe dealurile verzi cu vedere spre Orhei, îmi este clar de ce Moldova își folosește pădurile pentru a combate schimbările climatice. Noile plantații de arbori sunt în creștere puternică, grație dăruirii și resurselor echipei forestiere experimentate a Guvernului, cunoscută sub numele de agenția Moldsilva, care s-a dovedit a fi de succes în plantarea și îngrijirea a peste 60.000 de hectare între anii 2002 și 2008. Agenția Moldsilva, de asemenea, are o vastă experiență pe piața de carbon prin generarea a 1.200 tone de "emisii de carbon reduse" certificate, o marfă comercializabilă pe piețele de carbon prin cele două proiecte menționate mai sus și care câștigă credite de emisii prin Protocolul de la Kyoto.

În timpul vizitei mele, am fost parte a procesului de inspectare a plantațiilor din perioada de vegetație precedentă, când trei reprezentanți din comunitatea locală s-au apropiat de primar, cel care conducea vizita noastră pe teren. Locuitorii au insistat pe informarea primarului despre o chestiune urgentă în ceea ce privește noile plantații.

S-a dovedit că nu toată lumea a beneficiat în mod egal de plantațiile de arbori administrate de Guvern. Puieții plantați recent au blocat calea vacilor, din care cauză fermierii trebuiau să petreacă mult mai mult timp pentru a duce vitele la izvor. Terenurile forestiere au fost, de asemenea, o sursă de furaje pentru bovine, astfel încât efortul depus a redus suprafața zonelor de pășunat. Primarul a negociat în mod abil un compromis. El a asigurat că de-a lungul căilor îmbunătățite pentru vaci vor fi instalate garduri noi, folosind fondurile orașului, pentru a asigura căi mai directe pentru animale și un acces mai ușor la locațiile cu furaje.

Similar situației din Orhei, s-a demonstrat că este important să se ia în considerație nevoile și capacitățile comunităților și ale constituenților la formularea politicilor globale ample. Chiar și inițiativele cu cele mai bune intenții vor fi de scurtă durată, dacă nu se va reuși anticiparea posibilelor efecte negative asupra economiilor locale și asupra calității vieții sau pentru a naviga efectele nedorite.

Punerea în aplicare a Acordul de la Paris

Astăzi, comunitatea climatică globală este la o răscruce de drumuri, așa cum am observat și la recentele conferințe climatice globale. Este pe larg recunoscut faptul că acțiunile pentru combaterea schimbărilor climatice trebuie să fie ghidate de țară și legate de prioritățile naționale de dezvoltare durabilă. Elaborarea unei foi de parcurs pentru implementarea planurilor naționale privind schimbările climatice, care este durabilă pe termen lung, va necesita o navigare iscusită în jurul potențialelor capcane, ceea ce a demonstrat și utilizarea terenurilor discordiei în Orhei.

Țările trebuie să realizeze un compromis armonios între schimburile inerente, ținând cont de țintele de reducere a emisiilor la nivelul întregii economii, în același timp fiind precauți ca  acestea să fie aplicabile. Acest lucru poate fi implementat cel mai bine prin implicarea activă a actorilor locali și prin intermediul unei abordări holistice și integrate față de schimbările climatice. În inginerie, noi numim acest lucru "adevăr de bază" și numai printr-o previziune, guvernele vor fi capabile să pună în practică cu succes ideile climatice.

Postare pentru blog Moldova Schimbarea climei și reducerea riscurilor dezastrelor Pădurile

PNUD În lume

Ești la PNUD Moldova 
Mergi la Oficiul central PNUD