Blog


Adevărata putere a datelor

de și

Eradicarea sărăciei rămâne un scop pe termen lung pentru dezvoltarea globală. Aceasta reprezintă, totodată, elementul central al Agendei 2030. Deși nimeni nu se îndoiește de importanța acestui scop, persistă totuși o întrebare: cum putem măsura sărăcia și cum utilizăm în cel mai eficient mod datele cu privire la sărăcie.

Măsurarea sărăciei dincolo de venituri

Abordarea standard privind măsurarea sărăciei se referă la parametrii monetari, sau la pragul internațional al sărăciei, care, în octombrie 2015, a trecut de la 1,25 $ la 1,9 $ pe zi. Sărăcia monetară stă la baza indicatorilor de progres în cadrul Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului (ODM 1) și, într-o măsură semnificativă, în cadrul Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă (ODD 1). Avantajele-cheie ale acestei abordări constau în simplitatea relativă de măsurare, precum și în comparabilitatea internațională. Dezavantajele constau, totuși, în incapacitatea de a face față multiplelor lipsuri cu care se confruntă oamenii, inclusiv și accesul la serviciile de bază, precum serviciile medicale și educația. Indicatorul multidimensional al sărăciei a fost elaborat și pentru a răspunde la întrebarea: cum putem obține o măsurare mai exactă a sărăciei prin combinarea mai multor dimensiuni cruciale ale deprivării.

Germenii nemulțumirii: când cifrele se confruntă cu realitatea

La măsurarea sărăciei, atât abordarea bazată pe venituri, cât și cea multidimensională, sunt exemple de date ascendente: deși acestea oferă avantajul comparabilității internaționale, utilizarea lor este destul de limitată atunci când este vorba despre informarea intervențiilor programatice și de includere a sărăciei în contextul național sau subnațional. De exemplu, anii de studii au o semnificație complet diferită în țările cu un sistem educațional forte, în comparație cu țările unde acesta este șubred, având, prin urmare, o relevanță diferită în cadrul măsurării sărăciei, în funcție de contextul țării în cauză. Astfel, riscul constă în faptul că, în timp ce comparabilitatea datelor este importantă pentru a conduce spiritul de competiție dintre țări pentru a se dezvolta, este posibil ca aceasta să nu le ofere factorilor de decizie datele de care au nevoie pentru a lua decizii bazate pe situația reală.

Dacă e să vorbim despre datele despre sărăcie în Moldova, putem constata că accentul pe venituri a dus la denaturarea sensului acestor date. Deși rata sărăciei a scăzut mai mult de trei ori, sărăcia se află, incontestabil, în topul preocupărilor populației. Cum poate fi explicată această aparentă „disonanță cognitivă”? Pe de o parte, explicația derivă din faptul că pragul sărăciei la nivel de țară este setat artificial la un nivel destul de scăzut. Pe de altă parte, explicația derivă din faptul că accentul pe aspectele monetare ale sărăciei reprimă alte dimensiuni importante, cum ar fi accesul la serviciile medicale sau la educație, discrepanțele considerabile în ceea ce privește specificul diferitor categorii de populație. De exemplu, problemele legate de accesul la serviciile medicale din localitățile rurale din Moldova pot să difere totalmente față de cele întâlnite în capitală. Prin urmare, avem nevoie de un alt tip de măsurare a sărăciei în Moldova, care să fie capabil să: a) reflecte mai eficient realitatea obiectivă b) fie bazată pe cele mai mici detalii și pe context, pentru a informa și determina acțiuni la nivel național și local. Însă, ce putem întreprinde pentru a obține acest model?

Există o alternativă?

Democratizarea politicilor publice și ascensiunea noilor tehnologii ne deschid, din fericire, oportunități de a testa abordări alternative în măsurarea sărăciei. Una dintre aceste abordări presupune valorificarea inteligenței colective a persoanelor care trăiesc în sărăcie, pentru a informa sectorul public. În cele din urmă, G.K. Chesterton a remarcat sarcastic „Când vorbesc despre experții în sărăcie, nu mă refer la sociologi, ci la oamenii săraci.” (desigur, nu-l putem acuza de faptul că, în secolul 19, a omis femeile sărace din rândul experților în sărăcie…)

În timp ce instrumentele de valorificare a inteligenței colective înregistrează o evoluție constantă, consultarea oamenilor cu privire la sărăciei nu este o inovație. În anii 1990, Banca Mondială a întreprins o serie de studii comprehensive, care au încercat să includă opiniile oamenilor săraci în exercițiile de măsurare a sărăciei. Aceste consultări, desfășurate în 23 de țări din întreaga lume, au utilizat numeroase metode de participare pentru a capta experiența persoanelor care trăiesc în sărăcie într-un anumit loc și timp.

Consultarea opiniei cetățenilor cu privire la ce înseamnă sărăcia pentru ei nu este un exercițiu nou. Totuși, asigurarea utilității acestei informații pentru factorii de decizie (funcționari publici, politicieni și cei ce controlează bugetele pentru proiectele de dezvoltare) reprezintă o provocare continuă. Împreună cu partenerii noștri de la Fundația NESTA și Biroul Național de Statistică din Moldova, am decis să întreprindem câteva acțiuni-pilot pentru a înțelege modul în care cunoștințele persoanelor care trăiesc în condiții dezavantajoase pot fi valorificate cu succes pentru informarea corectă a factorilor de decizie.

În primul rând, dorim să redefinim ce înseamnă sărăcia și diversele sale dimensiuni în Moldova. Dorim să efectuăm acest exercițiu împreună cu oamenii săraci și vulnerabili din Moldova. Acesta este un punct de plecare solid de la majoritatea abordărilor actuale ce constau în definirea dimensiunilor sărăciei de experți, și nu de oamenii săraci. Ipoteza noastră, în cazul de față, este că vom fi în stare să ne concentrăm pe aspectele relevante ale sărăciei, chiar dacă acest fapt va presupune să renunțăm la comparabilitatea internațională a datelor. Acest fapt va îmbunătăți perceperea de către factorii de decizie a celor mai importante probleme cu care se confruntă oamenii săraci din Moldova și va ameliora abilitatea lor de a acționa, trecând, de exemplu, de la asistența socială financiară, la asistența bazată pe aspectele sărăciei.

În plus, vom fi în stare să scoatem în evidență discrepanțele dintre diferite regiuni și să obținem o percepere mult mai exactă a modului în care diferite caracteristici ale oamenilor afectează nivelul lor de sărăcie (vârsta, plasarea în câmpul muncii, existența dizabilității etc.). În cele din urmă, această percepere ne va ghida spre diferiți indicatori potriviți pentru factorii de decizie naționali sau locali (chiar și familiile luate separat pot contribui împreună la perceperea și măsurarea sărăciei și pot schimba dinamica puterii, oferindu-le oamenilor săraci capacitatea de a acționa).

În practică, acest fapt presupune desfășurarea conversațiilor cu 20 de grupuri, compuse din persoane vulnerabile și dezavantajate, din categoria șomerilor și ai persoanelor în etate, pentru a înțelege problemele stringente ale acestora. Aceste conversații vor fi facilitate de către ONG-urile locale din Moldova. Și pentru ca aceasta nu este prima noastră experiență în consultări publice, am decis să utilizăm două metode simple pentru a înțelege problemele: discuții semi-structurate în grup, conduse de un facilitator instruit, și un exercițiu de prioritizare, pentru a înțelege importanța relativă a diverselor probleme cu care se confruntă comunitățile sărace. Scopul acestor consultări nu este de a forma un eșantion reprezentativ al persoanelor sărace din Moldova, dar de a ne oferi o percepere mult mai clară a ceea ce înseamnă să fii sărac în Moldova.

Transformarea rezultatelor în instrumente utile

Multe exerciții de consultare a cetățenilor se opresc la această etapă: procesul de consultare rezultă în elaborarea unui raport, care este, la rândul lui, transmis factorilor de decizie, în speranța că aceștia vor întreprinde acțiuni în baza informației raportate. Totuși, după cum a demonstrat activitatea colegilor de la Alliance for Useful Evidence, promovarea datelor în procesul de luare a deciziilor se referă nu doar la calitatea acestora, ci și la necesitatea de a le face utile pentru consumatorii de date. Acest fapt presupune mai multe implicații: de la susținerea factorilor de decizie în dezvoltarea abilităților de a utiliza aceste date, până la ajustarea datelor conform necesităților publicului țintă.

Bazându-ne pe aceste informații, în cea de-a doua etapă a proiectului, vom elabora câteva instrumente pentru diferite grupuri țintă și le vom testa în cadrul unor proiecte pilot de proporții mici. Primul va fi un sondaj elaborat și desfășurat împreună cu Biroul Național de Statistică din Moldova. Acesta va fi utilizat pentru a completa cercetarea bugetelor gospodăriilor casnice. Scopul este de a formula o viziune de ansamblu pentru factorii de decizie a ceea ce înseamnă să trăiești în sărăcie în Moldova. Al doilea scop va fi elaborarea unui instrument pentru ONG-urile, grupurile comunitare și, posibil, instituțiile publice locale, care va putea fi utilizat în cadrul planificării și alocării resurselor bugetare în baza necesităților și informațiilor despre comunitățile deservite. Cum va arăta succesul acestui proiect? Noi sperăm să inspirăm alte țări să desfășoare exerciții similare de redefinire a sărăciei, în baza contextului național și a opiniilor persoanelor sărace, cu scopul de a explica mai eficient și a oferi un sprijin informațional intervențiilor în comunități. Totodată, sperăm ca metodele elaborate în cadrul acestui proiect-pilot, precum și lecțiile învățate, să fie utile pentru cei care doresc să valorifice inteligența colectivă a cetățenilor.

Postare pentru blog Moldova Dezvoltarea durabilă Reducerea sărăciei și inegalitatea

PNUD În lume

Ești la PNUD Moldova 
Mergi la Oficiul central PNUD