Blog


Laboratorul de finanţare alternativă al PNUD – următorul boom constă dintr-o mulţime de realizări mici (şi inteligente)!

de , și

Acum zece luni, în calitate de o gașcă  de persoane inovative, am lansat o serie întreagă de noi instrumente financiare (de la transferuri de numerar în baza tehnologiei blockchain şi obligaţiuni cu impact social pentru a reduce riscul de recidivă şi prognoza finanţele în funcție de dezastre şi pentru a credita de la persoană la persoană ÎMM-urile), ceea ce ODI (Overseas Development Institute) numeşte drept o nouă “epocă a alegerii” pentru finanţarea de dezvoltare.

Am abordat acest subiect nu doar pentru că există un decalaj de 2,5 miliarde $ în finanţarea agendei curente de dezvoltare durabilă (chiar dacă  fluxurile de asistență oficială pentru dezvoltare, AOD, destinate ţărilor în curs de dezvoltare, continuă să crească  de la an la an). Suntem entuziasmaţi de o explozie adevărată de bani, care vin din alte surse de finanțare care nu fac cap de listă printre prioritățile organizațiilor de dezvoltare sau ale guvernelor (desigur, este vorba de un fenomen în continuă şi rapidă schimbare). În 2015, piaţa europeană a finanţărilor alternative a crescut cu 144% , se estimează că piaţa globală a investiţiilor de impact va depăşi 3 miliarde $ în următorii ani, iar finanţarea prin crowdfunding a atins, în 2015, 37 miliarde $ (pentru comparație, aceasta constituie aproximativ ⅓ din 131 miliarde $, valoarea totală a AOD în 2015).  

Sentimentul pe care l-am resimţit a dat naștere unui aşa-zis Laborator de finanţare alternativă  pe care (în mod involuntar) l-am lansat, aflându-ne la Istanbul. De ce aptitudini au nevoie clienții noștri pentru a accesa unele dintre aceste surse noi de finanțare? Se merită acest efort, având în vedere natura experimentală a unor instrumente financiare și faptul că acestea devansează cu mult legislația existentă în majoritatea țărilor în care lucrăm (gândiţi-vă la transferul de remitențe în baza tehnologiei blockchain)? Multe mecanisme sunt de natura preventivă și necesită o schimbare a perspectivei către evaluarea obligațiunilor ulterioare  (spre exemplu, care ar fi valoarea financiară a poverii pentru societate reprezentată de șomajul în rândul tinerilor, si cum ar arăta lanțul logic al unui proiect de acest gen?)

Abordând o serie dintre aceste întrebări de la începutul acestui an, am mobilizat peste 3 milioane de euro printr-o serie de experimente cu aceste instrumente financiare noi:

Transferuri în baza tehnologiei blockchain şi dezvoltare

În Serbia, lucrăm cu superstaruri de la AidTech (vedeţi prototipul acestora de reducere a fraudei în transferurile de numerar pentru refugiați în Liban, care a luat şi un premiu) pentru a proiecta un prototip destinat transferului de remitenţe în baza tehnologiei blockhain, care ar fi mai ieftin (prin faptul că se va produce fără intermediari, de genul Western Union) și vor fi orientate spre nevoi specifice (dacă luăm în considerare utilizarea remitențelor pentru a plăti facturile la energie sau telefon și pentru a cumpăra produse alimentare). Mai multe inițiative similare se află în curs de desfășurare (vedeţi aceste start-up-uri tunisiene, care redefinesc transferul de remitenţe prin blockchain), pentru noi fiind însă ceva nou. În Moldova, vom testa dacă transferurile prin blockchain pot constitui o modalitate mai eficientă de gestionare a parcului auto al ONU, împreună cu EmerCoin și DeePlace. Ne-am inspirat dintr-o aplicaţie de servicii descentralizate de ridesharing din Israel, lansată de Lazooz, și o aplicaţie a start-up-ului Arcade City de ridesharing cu conducători auto. Când este vorba de intervenția urgentă a PNUD în ocuparea forței de muncă, bănuim că operaţiunile în baza tehnologiei blockchain ar putea oferi o modalitate mai eficientă de transfer și de urmărire a fondurilor, precum și de modificare a strategiei în funcţie de ceea ce se întâmplă la faţa locului. Este o activitate în curs de desfășurare şi este o activitate de care suntem absolut încântaţi.

Cooperăm cu Centrul Comun de Cercetare a Comisiei Europene (vedeţi o listă impresionantă de persoane care, acum câteva luni, au participat la discuții privind tehnologia registrului distribuit) la proiectarea unui premiu mare pentru aplicații sociale cu tehnologia blockchain care ar stimula (sperăm) utilizarea acesteia în afara sectorului financiar. Viteza cu care progresează tehnologia este una uluitoare, noi cazuri de utilizare a acesteia fiind înregistrate practic în toate sectoarele prioritare pentru guvernele cu care lucrăm. De exemplu, guvernul Marii Britanii tocmai a publicat o cercetare în care se arată cum moneda digitală ar putea spori PIB-ul cu practic 3%, în baza registrului distribuit. Altele folosesc tehnologia blockchain pentru a lansa micro-reţele energetice, registre funciare (Georgia) și platforme electorale (Parlamentul Ucrainei), platforme de colectare a fondurilor de asistenţă în caz de catastrofe naturale pentru a evita posibile fraude (Italia) și donații filantropice, pentru a gestiona și monitoriza comerțul transfrontalier al ÎMM-urilor, a încuraja educaţiei fetelor și a stoca patrimoniul cultural în cazul conflictelor politice, este vorba doar de câteva iniţiative din multele implementate.

Finanţare preventivă: obligaţiuni cu impact social (OIS) şi finanţare bazată pe previziuni

În Serbia, lucrăm cu Fondul finlandez pentru inovare SITRA la proiectarea unei obligațiuni cu impact social vizând șomajul în rândul tinerilor. Ne-am inspirat din utilizarea acestui mecanism financiar pentru a combate absenteismul în sectorul public și a ajuta migranții să se integreze în câmpul muncii, în ambele cazuri conceptul de bunăstare a fost abordat dintr-o nouă perspectivă, pentru a nu mai fi considerat un cost, ci investiții ale guvernului în rezultate sociale. În câteva săptămâni vom avea date noi în acest sens, dar în afară de salarii și impozite, și costul transferurilor sociale, costurile nu au depăşit 1,5 miliarde euro pe an (aici nu sunt incluse alte costuri, cum ar fi probabilitatea ca tinerii șomeri să sufere de depresie și alcoolism, să genereze violență). În Belarus, Comisia Europeană a investit echipa noastră cu sarcina de a proiecta un mecanism de cumpărare a rezultatelor (obligațiunile cu impact social vor constitui unul dintre instrumentele care vor include un mix de subvenții, investiții cu impact social și altele). La nivel global, rezultatele care ţin de obligaţiunile cu impact social au fost combinate în cel mai bun mod, dar credem că se poate câștiga mult şi prin calculul obligațiunilor ulterioare atragerea de noi surse de finanțare și efectuarea plăţilor la obținerea rezultatelor (şi nu la executarea activităților). Se pare că aşa fac alții, guvernul Olandei a emis cea de-a cincea OIS în legătură cu ocuparea forței de muncă, acordarea ajutorului tinerilor (în caz de abuz de droguri și alcool) în Australia și o primă obligaţiune de impact imensă de 30 milioane $ ajutor umanitar, lansată de Crucea Roșie Internațională și guvernul belgian.

Când este vorba de finanțarea bazată pe previziuni, învățăm de la cei mai buni! Împreună cu Centrul pentru mediu al Crucii Roșii/Semilunii Roşii, echipa noastră în Bosnia și Herțegovina lucrează la elaborarea mecanismelor de finanţare bazate pe previziuni pentru bazinul Vrbas. Intenția noastră nu este doar de a minimiza riscul și de a securiza fondurile înainte ca un dezastru să fie suficient mediatizat, dar şi de a testa fezabilitatea activităţilor de atragere a noi surse de finanțare (de ex., companiile de asigurări) pentru adaptarea comunității.

Crowdfunding pentru dezvoltare

După ce am lansat prima Academie Globală de Crowdfunding a PNUD în decembrie (urmată de Academia de Crowdfunding lansată cu succes în Croația), am lucrat la 13 campanii de crowdfunding, care au mobilizat peste 200 000 $ într-o serie de sectoare, printre care sănătatea, incluziunea, sectorul energetic și antreprenorialul - Kârgâzstan a colectat fonduri pentru o casă de bătrâni mai incluzivă și eficientă din punct de vedere energetic într-o zonă rurală, Indonezia a adunat resurse pentru energie regenerabilă în zonele rurale, Moldova a mobilizat fonduri pentru alimentarea sănătoasă în școlile publice, iar Yemenul pentru o serie de proiecte comunitare unice în contextul conflictului din ţară. În prezent, pregătim lansarea unei campanii în Bangladeș privind plasarea tinerilor în câmpul muncii, iar în Liban, unde au fost deja colectate  116 000 $, un proiect de gestionare și control al traficului în preajma școlilor publice.

Toate aceste campanii s-au bazat pe donaţii, iar ceea ce ne-a interesat pe noi este capacitatea de a ne conecta cu parteneri noi interesanţi, care pot contribui prin advocacy. De exemplu, campania tadjikă, pe care am lansat-o, a atras diaspora din Australia, care a donat fonduri, dar şi a început să exploreze posibilităţi de a investi într-un proiect similar în regiunea de est a Tadjikistanului. Celebrul bucătar Jamie Oliver a sprijinit campania noastră fructe proaspete pentru școlile publice din Moldova, iar căpitanul echipei naţionale de cricket din Bangladeș, Mashrafe, a sprijinit campania pentru consolidarea abilităților de angajare în rândul tinerilor. Rock star-ul balcanic, Rambo Amadeus, a sprijinit campania pentru construcţia bărcilor cu vele solare pe Marea Adriatică, iar Yahoo ne-a acordat sprijinul în eforturile noastre de a investi în restaurante temporare pentru refugiați. Ministerul croat al Construcțiilor a pregătit un proiect-pilot pentru renovarea a 30+ școli (iar o agenție energetică a proiectat o platformă dedicată) pentru a replica succesul nostru de construcţie a primei școli independente de energie din țară.

Continuând cu această linie de activităţi, am dori să punem şi mai mult accentul pe mobilizare de investiții in capital propriu (de exemplu, pentru investiții în proiecte comunitare în domeniul surselor regenerabile de energie) și pe creditare de la persoană la persoană (a se vedea astfel de investiții pentru ÎMM-uri privind proiectarea mobilierului în Tadjikistan). Presupunem că aceste mecanisme ne pot ajuta să redirecționăm fonduri vaste din partea diasporei către proiecte antreprenoriale pe verticală în comunități şi, în special, în scopuri de dezvoltare. Vom avea oportunitatea să experimentăm cu această abordare, împreună cu CCONUSC, cu care elaborăm în prezent un sistem prin care crowdfunding-ul va putea fi folosit în special pentru programe care ţin de sursele de energie.

Ce urmează?

Ne-ar plăcea să vedem inițiativa Open Bank funcționând în unul dintre proiectele noastre (gândiţi-vă la o campanie de crowdfunding unde un singur donator poate urmări investițiile până la punctul de achiziție) și ne-ar plăcea să lucrăm cu GrowFund și Fond Club, am dori să combinăm crowdfunding-ul de investiții corporative cu donaţii de la persoană la persoană. Banii mobili nu şi-au luat avântul în Europa și CSI (unde investim, la acest moment, cel mai mult timp), așa că am dori să explorăm de ce și cum am putea schimba acest lucru. De asemenea, nu am colaborat încă, dar dorim să o facem, cu echipa Disberse, care a creat o serie de puzzle-uri conceptuale  - transferuri sociale în numerar, obligațiuni de impact și plată pentru rezultate, blockchain şi transparenţă, şi toate sub umbrela viitorului finanțării pentru dezvoltare. Mai pregătim şi câte ceva cu AlliedCrowds și Cambridge Alternative Finance Lab, dar … mai multe detalii în curând.

P.S. Am dori să anunţăm că primul investitor în Laboratorul nostru de Finanţare Alternativă este Ministerul Finanțelor al Slovaciei.

Postare pentru blog Moldova Europe & the CIS Inovațiile

PNUD În lume

Ești la PNUD Moldova 
Mergi la Oficiul central PNUD